Facebook/Igor Dodon

Igor Dodon, pe primul loc în intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale din 2028: sondaj IMAS

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, se află pe primul loc în intențiile de vot ale moldovenilor pentru alegerile prezidențiale din 2028, în condițiile în care Maia Sandu, actuala șefă a statului, nu va putea candida pentru un nou mandat. Cel puțin asta reiese dintr-un sondaj IMAS publicat miercuri, 17 iunie.

Potrivit cercetării sociologice, 14,3% dintre respondenți ar vota pentru Igor Dodon. Pe locul al doilea se situează liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 9,9% din intențiile de vot. Acesta este urmat, la mică distanță, de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care acumulează 9,3%.

Pe următoarele locuri se clasează Renato Usatîi, cu 6,8%, ex-premierul Dorin Recean, cu 4,8%, și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și primarul Chișinăului, Ion Ceban, cu câte 4,6% din intențiile de vot.

Totodată, 25,1% dintre respondenți încă nu au decis pe cine ar vota.

Sondajul a analizat separat și preferințele electorale ale susținătorilor principalelor partide politice. În cazul formațiunii de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), cel mai bine poziționat este Igor Grosu, susținut de 24,3% dintre alegătorii PAS. La o distanță considerabilă se află alți potențiali candidați ai PAS – Dorin Recean, Nicu Popescu și Marcel Spatari –, fiecare având un nivel de susținere de aproximativ 11-12% în rândul electoratului partidului.

În tabăra Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), preferințele sunt mult mai clare. Aproape două treimi dintre susținătorii formațiunii (65,4%) îl consideră pe Igor Dodon cel mai potrivit candidat pentru alegerile prezidențiale.

În rândul alegătorilor Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), 63,8% l-au indicat pe Vladimir Voronin drept candidatul preferat. Totuși, Voronin, fost șef al statului în două mandate, nu mai poate participa la alegerile prezidențiale, astfel că principala opțiune a simpatizanților partidului devine Diana Caraman. Aceasta se bucură de sprijinul a 23,5% dintre alegătorii PCRM.

În cazul Partidului „Democrația Acasă”, opțiunile sunt aproape unanime: 89,3% dintre susținătorii formațiunii consideră că Vasile Costiuc este cel mai potrivit candidat pentru funcția de președinte.

Sondajul IMAS a fost realizat în perioada 1–14 iunie, pe un eșantion de 1 116 persoane. Marja de eroare este de ±3%.

Precizăm că următorul scrutin prezidențial este prevăzut pentru 2028. Președinta Maia Sandu, aflată la al doilea mandat, nu va mai putea candida pentru funcția de șefă a statului, conform Constituției. Legea fundamentală a țării prevede un maximum de două mandate prezidențiale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: