Facebook/Igor Grosu

Igor Grosu a discutat la telefon cu președintele Radei Supreme a Ucrainei și cu cel al Camerei Deputaţilor Parlamentului României

Președintele Parlamentului Igor Grosu a discutat pe 2 august, la telefon, cu Dmytro Razumkov, președintele Radei Supreme a Ucrainei. În ajun, acesta a purtat o discuție cu Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor Parlamentului României.

Potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Facebook a speakerului Igor Grosu, acesta a discutat cu omologul său ucrainean despre cooperare pe dimensiunea parlamentară.

„Avem multe probleme similare ce trebuie soluționate, dar totodată şi mai multe oportunităţi şi capacităţi de cooperare. În curând, atât ţara noastră, cât și Ucraina vor aniversa 30 de ani de la Independență, cu care ocazie am transmis cele mai calde felicitări omologului meu dându-i asigurări că pentru Republica Moldova, Ucraina a fost şi va rămâne un bun vecin şi un partener credibil”, a menționat Grosu.

Oficialii au discutat și despre conflictele regionale.

„Din păcate, ambele țări au parte de probleme comune: sărăcia, corupția și conflicte regionale nestinse. I-am dat asigurări domnului Razumkov că Republica Moldova respectă integritatea teritorială a Ucrainei și pledează pentru pace și liniște în regiunea noastră. La final, am convenit să ne intensificăm eforturile de cooperare și să facem tot posibilul ca cetățenii din ambele țări să aibă parte de siguranţă şi un trai mai bun”, a conchis Igor Grosu.

Cei doi politicieni au convenit să efectueze un schimb de vizite în cel mai apropiat timp.

Pe 1 august, Igor Grosu a discutat cu Ludovic Orban.

„România a fost şi rămâne un susținător al proceselor democratice din Republica Moldova și a venit mereu în ajutorul cetățenilor noştri în cele mai dificile momente. În cadrul discuţiei am fost asigurat că România este gata să intensifice semnificativ susținerea Republicii Moldova cu proiecte importante, care vor avea drept finalitate ridicarea nivelul de trai al cetăţenilor din stânga Prutului”, a menționat președintele Legislativului Igor Grosu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: