Максим Андреев, NewsMaker

Igor Grosu acuză conducerea Găgăuziei că a amenințat observatorii. Reacția bașcanului Irina Vlah

Președintele fracțiunii Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Igor Grosu susține că autoritățile din Găgăuzia ar fi recurs la acțiuni „fără precedent” în campania prezidențială. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, el a declarat că localnicii ar fi fost intimidați și amenințați că își vor pierde locurile de muncă. De cealaltă parte, bașcanul Găgăuziei Irina Vlah susține că declarațiile deputatului PAS nu corespund realității, iar acest lucru „este trist”. 

Deputatul PAS Igor Grosu susține că Maia Sandu va fi un președinte care nu va diviza, spre deosebire de Igor Dodon. El a remarcat că pentru aceasta au votat și locuitori ai Transnistriei, însă mai puțin cei din Găgăuzia.

„Mai puțin din Găgăuzia, și acolo, atenție, ceea ce a făcut conducerea Găgăuziei în această campanie a fost fără precedent! Oamenii au fost atât de mult intimidați și amenințați cu pierderea serviciului, spre exemplu, observatorii noștri, pe care, inițial, ne-am gândit să-i recrutăm din rândul simpatiznților noștri din Găgăuzia”, a declarat Grosu.

Acesta susține că observatorii locali ar fi fost amenințați de către conducerea Găgăuziei.

„După primul tur le-au spus foarte clar: nu fiți tare activi, că o să vă pierdeți jobul. Și în turul doi noi am fost nevoiți să ducem observatori din Chișinău și din alte raioane acolo. Eu sper că o să ne audă conducerea, care se simte cu musca pe căciulă – astea nu-s metode europene, cu care se dirijează. (…) Nu trebuie să fie relații privilegiate. Legea trebuie să fie și la Chișinău, și la Cahul, și la Cimișlia, și la Comrat”, a mai spus deputatul PAS.

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, susține că declarațiile lui Igor Grosu sunt false.

„E trist când un parlamentar face declarații false. Și mai trist este când cu parlamentar nu respectă normele legale. De procesul electoral, de organizare și desfășurare, se ocupă Comisia Electorală Centrală. În cazul în care există probe că au fost admise abateri de la normele legale acestea trebuiesc declarate la autoritățile responsabile. Acuzând pe alții în dezbinarea societății acest parlamentar divizează oamenii în cei care-i plac dânsului, și ceilalți”, a declarat Vlah.

Irina Vlah a mai spus că politicienii raționali nu se supără pe votul oamenilor: „Ei își revăd programul și obiectivele, caută argumente noi și învață să fie mai convingători, așa încât să câștige încrederea oamenilor. Noi, locuitorii Găgăuziei, am demonstrat că suntem social activi și responsabili. Toate formațiunile politice și toți liderii politici, care își doresc susținerea și încrederea noastră, pot munci ca să o câștige”, a conchis bașcanul.

***

În cadrul scrutinului prezidențial precedent, bașcanul Găgăuziei Irina Vlah l-a susținut pe candidatul Igor Dodon.

Conform datelor CEC, în urma turului II al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a obținut doar 5,41% dintre voturile alegătorilor din UTA Găgăuzia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: