Максим Андреев, NewsMaker

Igor Grosu acuză conducerea Găgăuziei că a amenințat observatorii. Reacția bașcanului Irina Vlah

Președintele fracțiunii Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Igor Grosu susține că autoritățile din Găgăuzia ar fi recurs la acțiuni „fără precedent” în campania prezidențială. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, el a declarat că localnicii ar fi fost intimidați și amenințați că își vor pierde locurile de muncă. De cealaltă parte, bașcanul Găgăuziei Irina Vlah susține că declarațiile deputatului PAS nu corespund realității, iar acest lucru „este trist”. 

Deputatul PAS Igor Grosu susține că Maia Sandu va fi un președinte care nu va diviza, spre deosebire de Igor Dodon. El a remarcat că pentru aceasta au votat și locuitori ai Transnistriei, însă mai puțin cei din Găgăuzia.

„Mai puțin din Găgăuzia, și acolo, atenție, ceea ce a făcut conducerea Găgăuziei în această campanie a fost fără precedent! Oamenii au fost atât de mult intimidați și amenințați cu pierderea serviciului, spre exemplu, observatorii noștri, pe care, inițial, ne-am gândit să-i recrutăm din rândul simpatiznților noștri din Găgăuzia”, a declarat Grosu.

Acesta susține că observatorii locali ar fi fost amenințați de către conducerea Găgăuziei.

„După primul tur le-au spus foarte clar: nu fiți tare activi, că o să vă pierdeți jobul. Și în turul doi noi am fost nevoiți să ducem observatori din Chișinău și din alte raioane acolo. Eu sper că o să ne audă conducerea, care se simte cu musca pe căciulă – astea nu-s metode europene, cu care se dirijează. (…) Nu trebuie să fie relații privilegiate. Legea trebuie să fie și la Chișinău, și la Cahul, și la Cimișlia, și la Comrat”, a mai spus deputatul PAS.

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, susține că declarațiile lui Igor Grosu sunt false.

„E trist când un parlamentar face declarații false. Și mai trist este când cu parlamentar nu respectă normele legale. De procesul electoral, de organizare și desfășurare, se ocupă Comisia Electorală Centrală. În cazul în care există probe că au fost admise abateri de la normele legale acestea trebuiesc declarate la autoritățile responsabile. Acuzând pe alții în dezbinarea societății acest parlamentar divizează oamenii în cei care-i plac dânsului, și ceilalți”, a declarat Vlah.

Irina Vlah a mai spus că politicienii raționali nu se supără pe votul oamenilor: „Ei își revăd programul și obiectivele, caută argumente noi și învață să fie mai convingători, așa încât să câștige încrederea oamenilor. Noi, locuitorii Găgăuziei, am demonstrat că suntem social activi și responsabili. Toate formațiunile politice și toți liderii politici, care își doresc susținerea și încrederea noastră, pot munci ca să o câștige”, a conchis bașcanul.

***

În cadrul scrutinului prezidențial precedent, bașcanul Găgăuziei Irina Vlah l-a susținut pe candidatul Igor Dodon.

Conform datelor CEC, în urma turului II al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a obținut doar 5,41% dintre voturile alegătorilor din UTA Găgăuzia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: