În spațiul public a fost publicat un videoclip în care Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), declară că se întâlnește cu primarii din țară pentru a-i „mobiliza” pentru alegerile parlamentare din toamnă. Acesta a mai spus că dacă rezultatul scrutinului va fi unul „prost”, nu se vor mai realiza proiecte de infrastructură. Purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, a confirmat pentru TV8 autenticitatea imaginilor video. Reprezentanta formațiunii a justificat afirmațiile lui Grosu menționând că dacă Republica Moldova va devia de pe calea de integrare europeană, „va pierde” resursele pentru implementarea inițiativelor menite să dezvolte localitățile țării. Între timp, declarațiile lui Igor Grosu au stârnit critici din partea opoziției: în timp ce unii îl acuză că „șantajează” primarii, alții spun că PAS „a uitat de valorile de la care a pornit”.
(UPDATE 21:16) Igor Grosu a venit cu o reacție pe Facebook la înregistrarea filmată pe ascuns.
„Văd că se publică tot felul de declarații de-ale mele scoase din context, dar vreau să fac niște precizări. Am spus mereu și voi spune cu orice ocazie – dacă pierdem calea europeană, pierdem accesul la fondurile europene, ceea ce înseamnă că pierdem și singura șansă și posibilitate de a dezvolta Republica Moldova. Pentru că singuri nu avem din păcate resurse suficiente de a face aceste investiții. Nu vom mai putea face canalizare, apeducte, drumuri în sate și orașe, proiecte care costă foarte mult și pe care le-am făcut în ritm accelerat, fără precedent în ultimii 4 ani, tocmai datorită ajutorului european. Să nu credeți că Putin și grupările criminale vor investi în satele noastre. Rușii și bandiții vin ca să ia, nu să dea și asta am văzut-o cu toții în ultimii 30 de ani. De aceea, dragi cetățeni, vă rog repetat să ne informăm din surse credibile”, a scris el.
Știre inițială
Pe 31 iulie, președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Ion Chicu, a distribuit pe pagina sa de Facebook un videoclip filmat pe ascuns în timpul unei întrevederii a lui Igor Grosu cu diaspora moldovenească din Geneva. În video, politicianul vorbește despre alegerile parlamentare din 28 septembrie.
„Trebuie să ne ținem într-o expectativă și mobilizare, dacă doriți, și încordați undeva. Și asta fac și cu primarii. Eu personal mă întâlnesc cu toți primarii care nu-s de la noi, pe ai noștri deja îi ținem în tonus. (…) Dacă rezultatul nostru comun o să fie prost la toamnă, s-a terminat cu canalizarea, s-a terminat cu apa, cu multe lucruri bune, necesare nouă. Evident necesare. Dar pentru asta trebuie se pus osul la bătaie. Pentru că eu am o audiență, dar a ta este la firul ierbii. Omul când are o problemă în sat, ce face? Vine la primar. (…) Așa că abordarea asta gen „eu sunt cu voi, dar eu sunt apolitic, nu mă bag în politică”… Nu există, apolitici sunt la Doina. Apolitismul e la Doina, Dumnezeu să-i ierte. În rest, pe toți ne vizează politica”, a spune Igor Grosu în videoclip.
Reacția PAS
Purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, a confirmat autenticitatea imaginilor video.
„Adevărul, oricum l-ai formula, este următorul: dacă pierdem calea europeană, pierdem și fondurile europene, ceea ce înseamnă că pierdem și posibilitatea de a mai face canalizare, apă, drumuri în sate și orașe, proiecte care costă foarte mult și pe care le-am făcut în ritm accelerat, fără precedent, anume datorită ajutorului european imens”, a declarat Vlas.
Val de critici în opoziție
Între timp, afirmațiile lui Grosu au provocat un val de reacții critice din partea politicienilor din opoziție.
Printre cei care au reacționat se numără Ion Ceban, primarul Chișinăului și liderul Mișcării Alternative Naționale.
„Am ascultat și am rămas pur și simplu șocat de ce am auzit din gura celui care a fost 4 ani președinte al Parlamentului Republicii Moldova, președinte al partidului de guvernare – Igor Grosu. Mie foarte complicat să vorbesc cenzurat la adresa dumnealui, dar este ceea despre ce v-am vorbit, despre ce-am scris, despre ce-am relatat de la tribunele europene. (…) Este un șantaj”, a spus Ceban într-un mesaj video.
Edilul a mai menționat că instituțiile abilitate ar trebui să se sesizeze, iar Congresul Autorităților Locale ar trebui vină cu o poziție referitor la afirmațiile lui Grosu.
La rândul său, deputata neafiliată Olesea Stamate, care a fost exclusă din PAS în urma unui scandal privind Legea amnistiei, a făcut apel la primari „să nu se lase manipulați”.
„Ultimele declarații făcute de Igor Grosu în diaspora demonstrează repetat că PAS a uitat de valorile de la care a pornit. Nu votezi la referendum – satul tău nu vede fonduri europene. Să nu votezi PAS la parlamentare – categoric interzis. A mai rămas să instituie pedeapsa penală pentru votul în favoarea altcuiva – și vom avea “democrație” totală. Marca PAS. Niciun partid nu poate împărți fonduri publice și beneficii de parcă ar face asta din buzunarul propriu, nu din banii noștri sau ai contribuabililor europeni. Oferta PAS e clară – ori cu ei, ori la Doina. (…) Dragi primari, nu vă lăsați manipulați”, a declarat ea.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine.NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.
Activitatea lui Balan în SIS
Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.
Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.
„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.
„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.
În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.
„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.
„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.
Plecarea în Belarus
Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.
„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.
În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.
Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.
„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.
Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.
Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”
Riscuri după eliberare
Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.
„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.
Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.
„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.
„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.
Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.
„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.
***
Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.
În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.
Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.
Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.
Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.
Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.
Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.
***
Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
