Igor Grosu/Parlamentul RM

Igor Grosu, în vizită la Kiev: participă la summitul Platformei Crimeea, găzduit de Vladimir Zelenski 

Președintele Parlamentului Igor Grosu participă, pe 11 septembrie, la cel de-al 4-lea Summit al Platformei Crimeea. Anunțul a fost făcut în dimineața zilei de reprezentanții Parlamentului de la Chișinău. Evenimentul, care se desfășoară la Kiev, este găzduit de președintele Ucrainei Vladimir Zelenski. 

Reprezentanții Parlamentului Republicii Moldova au menționat că summitul reunește delegații oficiale din mai multe țări și va aborda subiecte ce vizează situația actuală de securitate din Ucraina. „În cadrul Summitului se discută modalități juridice, economice, politice și umanitare de a readuce Crimeea sub controlul Ucrainei”, au comunicat reprezentanții Chișinăului.

Igor Grosu va susține un discurs „în care se va referi la consecințele agresiunii militare ruse asupra Ucrainei și Republicii Moldova, dar și la eforturile de a integra cele două țări în marea familie europeană, de a contribui la climatul de pace și la securitatea europeană”.

Primul Summit al Platformei Crimeea s-a desfășurat în anul 2021, iar la eveniment au participat delegații din 43 de țări, precum și conducerea Consiliului European, a Comisiei Europene, a Consiliului Europei, a NATO și a GUAM.

RBK-Ucraina a menționat că Zelenski a anunțat despre desfășurarea evenimentului din 11 septembrie în seara zilei de 9 septembrie curent. Ultimul summit al Platformei Crimeea a avut loc în Republica Cehă, în octombrie anul trecut. Și anul trecut Igor Grosu a participat la summit. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

realitatea.md

Ministerul Apărării nu a comunicat suficient? Sandu, prima reacție la noile reguli în caz de război, propuse din 1 ianuarie

Președinta Maia Sandu susține că proiectul privind starea de război și de asediu conține prevederi standard, care se regăsesc în legislația tuturor țărilor. Potrivit șefei statului, „politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze”. Pe de altă parte, președinta a menționat că Ministerul Apărării trebuia „să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”. Declarațiile au fost făcute pe 6 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă, ca urmare a unei întrebări adresate de NewsMaker.

„Legile cu privire la apărare au fost actualizate de curând pentru că, dacă vă amintiți, legea precedentă a fost aprobată în ’92. Era clar că este o lege depășită și, ca urmare a actualizării cadrului legislativ și normativ, Ministerul Apărării a venit și cu actualizarea acestei legi. În această lege sunt prevederi standard, care le regăsiți în legile din toate țările. Nu este nimic deosebit. Bineînțeles că trebuie să avem cadru legal și pentru situații grave. Sperăm din tot sufletul și facem tot ce putem ca să nu ajungem acolo, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem cadrul legal adus în ordine”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze, să sperie”. „Pe de altă parte, cred că și Ministerul Apărării trebuia să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de reprezentanți ai opoziției”, a conchis șefa statului.

Menționăm că Ministerul Apărării nu a comentat deocamdată informațiile apărute în spațiul public cu privire la proiect. În acest context, NewsMaker a solicitat o reacție din partea instituției.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului. Premierul Vasile Tofan a apărat proiectul, menționând că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: