cotidianul.md

Ilie Ilașcu, fost deținut politic al regimului de la Tiraspol, a decedat

Fostul deținut politic al regimului de la Tiraspol, Ilie Ilașcu, a decedat. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 17 noiembrie, pe pagina sa de Facebook, într-un mesaj semnat de familie. Potrivit aceluiași mesaj, cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu sunt așteptați la o biserică din București. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a transmis condoleanțe rudelor, menționând totodată că Ilie Ilașcu a fost „un exemplu rar de demnitate și de identitate națională”.

„Cu profundă durere în suflet, anunțăm stingerea din viață a celui care a fost pentru noi pilon de demnitate, curaj si iubire – soț, tată, bunic, prieten ILIE ILAŞCU – un om a cărui verticalitate nu a putut fi niciodată clintită. (…) Moștenirea lui rămâne în inimile noastre, ca o lecție de curaj și demnitate rar întâlnită”, se arată în mesajul familiei. Se menționează că cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu sunt așteptați la capela bisericii Sfânta Sofia Floreasca din București, începând cu 18 noiembrie, ora 14:00, până pe 20 noiembrie.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a transmis condoleanțe rudelor și tuturor celor care l-au cunoscut. „Ilie Ilașcu – un luptător dârz și neclintit, un exemplu rar de demnitate și de identitate națională. A avut o soartă grea, fiind condamnat la moarte de regimul de la Tiraspol. Chiar și așa a rămas demn și curajos, oferind lumii întregi o lecție de dragoste față de neam și țară”, a comunicat Grosu.

***

Ilie Ilașcu a împlinit în luna iulie 73 de ani. Potrivit Moldova1, el era stabilit de mai mulți ani în România. S-a stabilit la București la scurt timp după ce a fost eliberat, în mai 2001, din detenția ilegală de la Tiraspol.

Ilie Ilașcu s-a născut în satul Taxobeni, raionul Fălești. S-a numărat printre fondatorii Mișcării de Eliberare Națională și a condus, până în 1992, filiala Frontului Popular din Moldova de la Tiraspol.

Potrivit Moldova1, războiul de la Nistru l-a prins cu arma în mâini, fiind participant direct la luptele armate de pe Nistru, în calitate de comandant al unor trupe cu destinație specială ale Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova. Pe 2 iunie 1992, el, Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco și Tudor Petrov-Popa au fost arestați de forțele speciale ruse, un an mai târziu fiind condamnat la moarte de către o instanță nerecunoscută din stânga Nistrului. Ilie Ilașcu a stat în pușcăriile transnistrene din 1992 până în 2001, în condiții extrem de dificile. Pe 5 mai 2001, în urma insistenței Adunării Parlamentare a Consiliului Europeni și Uniunii Europene, Ilașcu a fost transferat la Chișinău și predat serviciilor secrete ale Republicii Moldova și României. În 2004, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza „Ilașcu și alții c. Moldova și Rusia”, reținând responsabilitatea Federației Ruse și a R. Moldova pentru tortură, privațiune ilegală de libertate și încălcarea dreptului la corespondență.

Ilia Ilașcu a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi: 1994 – 1998 și 1998 – 2000, precum și senator în România în două mandate: 2000 – 2004 și 2004 – 2008. Între 2001 și 2008, a fost membru titular al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din partea delegației României.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate din Moldova”: Maia Sandu explică vizitele sale externe

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că i-ar fi mult mai ușor să meargă în localitățile din Republica Moldova decât în afara țării. Precizarea a fost făcută după ce a fost întrebată despre vizitele sale în afara R. Moldova, de ce acestea sunt necesare și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării. Potrivit șefei statului, oamenii din afară trebuie să cunoască mai bine Republica Moldova, iar țara să capete susținere „pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea la UE”. În același timp, președinta a menționat că prerogativele sale principale țin de politica externă și de securitate. „Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă”, a precizat Maia Sandu.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, șefa statului a fost întrebată despre recenta vizită în Ucraina. De asemenea, a fost solicitată să comenteze unele reacții din societate privind vizitele sale în afara Republicii Moldova, fiind întrebată de ce sunt necesare acestea și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării.

„Am mers la Kiev, în primul rând, pentru a transmite un semnal de susținere și cred că este foarte important. (…) Noi avem pacea astăzi, în Republica Moldova, în mare parte datorită rezistenței Ucrainei. Asta este puținul pe care îl putem noi face, dincolo de ceea ce fac moldovenii, susținând refugiații ucraineni. (…) Despre vizitele mele în alte state: da, e important de amintit de Republica Moldova de fiecare dată. Trebuie să înțelegem că nu suntem în centrul universului noi. Vrem, în primul rând, statele membre ale Uniunii Europene să ne susțină în continuare pentru parcursul nostru european. Iar asta înseamnă să mergem să discutăm”, a răspuns Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că, la unele evenimente internaționale, se întâlnește cu președinți de țări și de guverne, dar, atunci când merge într-o vizită oficială, se întâlnește și cu reprezentanți ai parlamentelor, ai guvernelor, ai președinției și ai societății civile.

„E nevoie, în primul rând, oamenii să ne cunoască mai bine și în al doilea rând să construim susținere pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate sau alta (nota red. din Republica Moldova), pentru că e mai simplu decât să schimbi avioane, să aștepți prin aeroport și multe alte lucruri. O să merg cu drag inclusiv în această săptămână să discut cu concetățenii noștri, dar prerogativele mele principale țin de politica externă și de securitate. Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă. De asta, în continuare, voi merge, voi discuta și mă voi asigura că lumea înțelege rolul nostru și ne va susține în continuare”, a conchis Maia Sandu.

***

Menționăm, în acest context, că șefa statului efectuează o vizită la Erevan. Pe 4 mai, Maia Sandu va participa la Summitul Comunității Politice Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: