„Imităm că avem grijă“. Cum s-au luat la harță deputații din cauza Programului de împădurire

Programul Național de Împădurire, lansat acum doi ani, a fost în centrul unei dezbateri aprinse în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie a Parlamentului. Deputatul PAS, și fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu a subliniat importanța „Generației Pădurii” și a unei Moldove mai verzi, în timp ce opoziția a acuzat guvernarea că mimează grija pentru mediu, criticând calitatea puieților plantați și sugerând că evenimentul servește mai mult drept exercițiu de imagine.

„Moldova europeană înseamnă pace, dezvoltare, prosperitate. Înseamnă un mediu curat și mai multe păduri”, a declarat deputatul PAS Sergiu Lazarencu, îndemnând cetățenii să participe la acțiunile de plantare programate pentru weekend.

Potrivit fostului ministru al Mediului, în ultimii doi ani au fost împădurite deja 17 mii de hectare, iar obiectivul este de a ajunge la 20 de mii până la sfârșitul anului.

„Astăzi nu este despre PR politic, ci despre ce lăsăm în urma noastră. Mai multe păduri înseamnă mai multă apă, sol fertil și o țară mai rezilientă la schimbările climatice”, a subliniat el.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat programul, susținând că statul doar „mimează grija față de păduri”.

„M-am săturat să primesc puieți care în 90% din cazuri mor. Cu acești „ouășori”, nici mistreții nu-i vom hrăni, nici copaci nu vom mai avea. Domnule Grosu, dacă se poate, poate luăm o decizie ca să punem puieții de la un metru în sus. Adică, să plantăm cu adevărat și să modificăm legislația. Să nu mai punem ghindii sau puieți care, peste 2–3 ani, nu dau niciun rezultat. Totuși, trebuie să începem să plantăm copaci”, a subliniat deputatul.

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea (PSRM), a abordat subiectul dintr-o perspectivă mai structurală și instituțională, subliniind că problema nu ține doar de plantarea puieților, ci de organizarea întregului sector silvic.

Acum patru ani, Republica Moldova înregistrase puțin peste 11% suprafață împădurită. Astăzi, procentul este tot 11%, ceea ce arată o dinamică stagnată și necesitatea unor propuneri concrete. Astăzi, pădurarii sunt lăsați să se descurce singuri, fără salarii decente și fără statut clar. Nu putem aștepta miracole fără să stabilim reguli clare, un Cod Silvic și o implicare reală a statului în administrarea pădurilor”, a explicat Batrîncea.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, lider al blocului Alternativa, a ironizat promisiunea guvernării:

„Guvernarea iar va planta ghinde. ‘Generația pădurii’ a mai plantat și în urmă au rămas câmpurile pârloagă. În Chișinău plantăm arbori cu balot — luați exemplu”, a spus edilul pe pagina sa de Facebook.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a intervenit în dezbaterea parlamentară pe tema împăduririi, subliniind că responsabilitatea față de mediu nu este doar a Guvernului, ci a fiecărui cetățean. Perciun a criticat lipsa de coeziune politică și a cerut implicarea tuturor actorilor sociali în programele naționale.

„Nu este vorba doar despre plantarea puieților, ci despre educația generației viitoare și despre responsabilitatea civică a fiecăruia. Ministerul Educației va participa activ pe 15 la plantările de puieți, iar tinerii trebuie să vadă că acțiunea lor contează pentru mediul în care vor trăi. Fiecare hectar împădurit înseamnă nu doar mai multă apă și sol fertil, ci și un exemplu viu de implicare pentru elevi și studenți. Dacă nu reușim să integrăm aceste valori în educație, riscăm ca schimbările climatice să afecteze direct comunitățile, fără ca nimeni să fi învățat cum să prevină sau să gestioneze efectele lor”, a subliniat oficialul.

Amintim că pe 15 noiembrie, în Republica Moldova va fi dat startul campaniei naționale de împădurire „Generația Pădurii”, din această toamnă. Membrii Guvernului, împreună cu voluntarii, vor planta 27 de hectare de pădure în localitatea Mihailovca din raionul Cimișlia, iar acțiuni de plantare vor avea loc în aceeași zi în toate raioanele țării. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

Două jurnaliste, reținute la Rîbnița în timp ce se întorceau dintr-o vizită de documentare. Le-a fost interzis accesul în Transnistria pentru 3 ani

Redactorul-șef al publicației Glossa, Natalia Melnic, și videografa Maria Terlețcaia au primit interdicție de acces în regiunea transnistreană pentru o perioadă de trei ani. Potrivit unui comunicat al publicației, cele două au fost oprite la punctul de control de la Rîbnița, în timp ce se întorceau dintr-o vizită de documentare organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului (Wine of Moldova).

Reprezentantele Glossa au fost reținute la punctul de control timp de aproximativ o oră și jumătate. Inițial, li s-ar fi cerut date personale, iar ulterior li s-ar fi spus că sistemul informatic al vameșilor s-a blocat. Jurnalistele ar fi fost conduse într-o încăpere a punctului de control și rugate să aștepte.

Potrivit comunicatului, după tipărirea documentului, acestea au aflat că era vorba despre o decizie a serviciul nerecunoscut de securitate al regiunii transnistrene, prin care echipa Glossa este declarată „persoană indezirabilă” pe teritoriul regiunii pentru următorii trei ani. Publicația precizează că jurnalistele au fost obligate să părăsească regiunea în termen de trei ore.

Glossa afirmă că, după semnarea actelor, documentele nu le-au fost restituite imediat, întrucât autoritățile ar fi așteptat sosirea unui angajat al serviciului local de securitate, care le-ar fi chestionat cu privire la scopul vizitei, activitatea desfășurată în regiune și destinația lor.

Potrivit publicației, decizia de interzicere a accesului ar fi fost adoptată încă la 12 septembrie 2025, la două zile după ce membrii echipei Glossa ar fi fost reținuți de serviciul local de securitate în timp ce filmau un reportaj în regiune.

Asta înseamnă că, teoretic, angajații Glossa nici nu ar fi trebuit să fie lăsați să intre în Transnistria, dar, din anumite motive, au fost admiși”, se arată în comunicat.

Reprezentanții publicației precizează că deplasarea în regiune a avut loc în cadrul unei vizite de documentare organizate de Wine of Moldova, iar jurnaliștii au mers împreună cu un grup de participanți, dar cu mașina personală. Organizatorii le-ar fi garantat că nu vor exista probleme, invocând existența unor liste și înțelegeri prealabile.

Am avertizat că am avut deja un „incident” anul trecut. Dar organizatorii ne-au asigurat că totul va fi bine, deși este clar că nu puteau anticipa o astfel de decizie a MGB”, a declarat redactorul-șef al Glossa, citată în comunicat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: