EPA

În Bulgaria au loc alegeri parlamentare anticipate. În sondaje conduce mișcarea fostului președinte

Pe 19 aprilie, în Bulgaria, au loc alegeri parlamentare anticipate – al optulea scrutin parlamentar din ultimii cinci ani. La alegeri participă 24 de partide și coaliții, însă principalul favorit este coaliția „Bulgaria Progresistă”, creată cu doar câteva săptămâni înainte de scrutin de fostul președinte eurosceptic Rumen Radev. Acesta promite să lupte cu corupția și să restabilească dialogul cu Rusia, relatează BBC.

Ce arată sondajele

Potrivit diferitelor sondaje, „Bulgaria Progresistă” ar putea obține între 30% și 40% din voturile alegătorilor. Acest rezultat ar fi mai mare decât al oricărui alt partid, deși formațiunea a fost creată cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri.

În afară de aceasta, șanse reale de a accede în noul parlament au cel puțin patru partide. Liderii a două dintre ele – „Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei” și „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți” – au fost suspectați de corupție, notează sursa citată.

Printre candidații probabili care ar putea intra în parlament se numără și partidul „Renaștere”, al cărui lider, Kostadin Kostadinov, a călătorit în repetate rânduri în Rusia, ultima dată în noiembrie 2025. Șanse de a depăși pragul electoral de 4% are și Partidul Socialist Bulgar, care este, de asemenea, considerat pro-rus.

Politica din Bulgaria

Potrivit sursei citate, politica din Bulgaria rămâne fragmentată de cinci ani – nicio forță nu reușește să se mențină la putere. Alegerile actuale sunt o consecință directă a crizei politice de la sfârșitul anului 2025. Atunci, în Bulgaria au avut loc cele mai ample proteste din ultimii 10 ani. Inițial, acestea au început ca manifestații împotriva bugetului pentru 2026, dar s-au transformat rapid în proteste împotriva întregului sistem politic și a corupției. În decembrie, guvernul și-a dat demisia, iar președintele a fost nevoit să numească un cabinet tehnic interimar.

Bulgaria este o republică parlamentară. Adunarea Națională, parlament unicameral format din 240 de deputați, adoptă legi, aprobă guvernul și îl poate demite în orice moment. Stabilitatea guvernului depinde de capacitatea partidelor de a forma o coaliție funcțională. Președintele rămâne o figură importantă, mai ales în perioade de criză: el nu conduce direct țara, dar poate numi un guvern interimar atunci când partidele nu reușesc să ajungă la un acord.

Cine este Rumen Radev

Rumen Radev a demisionat în 2025 din funcția de președinte cu un an înainte de încheierea celui de-al doilea mandat. Oficial, el a declarat că dorește să participe mai activ la viața politică a țării și să lupte cu corupția.

Radev este un cunoscut eurosceptic, care a criticat introducerea monedei euro în țară de la 1 ianuarie 2026 fără organizarea unui referendum. El s-a pronunțat împotriva creșterii ajutorului militar pentru Ucraina, afirmând că „în acest conflict nu există o soluție militară”, iar recent a declarat că „poporul bulgar nu percepe Rusia ca pe un inamic, indiferent de propaganda de pe ecrane a unor impostori”. El a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a „restabili dialogul cu Rusia”, mai ales că Bulgaria „se află într-o poziție unică, fiind singurul stat membru al Uniunii Europene care este în același timp slav și ortodox de rit răsăritean”.

Potrivit sursei citate, dacă rezultatele sondajelor de opinie se vor confirma, Rumen Radev va trebui fie să intre într-o coaliție pentru a obține o majoritate parlamentară, fie să formeze un guvern minoritar, mai puțin stabil.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: