playtech.ro

În ce caz puteți rămâne fără buletin românesc? Explicația Bucureștiului: „Au fost reținute cărți de identitate anulate”

Directorul general al Direcției pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului român de Interne, Cătălin Giulescu, a explicat pentru stopfals.md procedura prin care sunt ridicate cărțile de identitate ale persoanelor care nu locuiesc de facto la adresele indicate. Autoritățile române au subliniat că actele respective sunt anulate în urma verificărilor.

Directorul general al DGEP al MAI din România menționează că, potrivit legii, în cazul sesizării din oficiu că o persoană fizică nu locuiește la adresa cu care figurează înregistrată în Registrul național de evidență a persoanelor (RNEP), autoritățile solicită Poliției efectuarea de verificări în teren.

„În cazul în care se constată că persoana fizică în cauză nu locuiește la adresa declarată ca domiciliu, după finalizarea verificărilor și notificarea persoanei vizate, funcționarul de la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor efectuează mențiuni în RNEP, cu privire la încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul, astfel încât aceste date să reprezinte istoric”, a explicat oficial.

„Nu au fost reținute cărți de identitate în vederea anulării, ci au fost reținute cărți de identitate anulate”

Totodată, Direcția subliniază că acțiunile autorităților române au constat în „verificarea exercității drepturilor și obligațiilor cu bună credință”, în contextul în care RNEP a relevant faptul că la anumite adrese și-au stabilit domiciliul mai mult de 1.000 de persoane. „Acest aspect a condus la inițierea procedurii de anulare a domiciliului în RNEP. În consecință, nu au fost reținute cărți de identitate în vederea anulării, ci au fost reținute cărți de identitate anulate”, mai precizează șeful DGEP.

„Trebuie înțeles faptul că cetățenii unui stat sunt obligați să respecte dispozițiile Constituției României și legile Statului Român, context în care pot să beneficieze de protecția Statului Român și de exercițiul nestingherit al drepturilor și libertăților consacrate în legislația de referință. Corelativ, cetățenii au obligația să-și exercite onest aceste drepturi fără a afecta drepturile și libertățile celorlalți și fără a abuza de aceste drepturi în scopul atingerii unor interese personale într-un mod de de natură a aduce atingere bunei funcționări a instituțiilor din administrația publică”, se mai arată în comentariul lui Cătălin Giulescu.

Precizăm că modificările legislative care au fost operate vizează toate persoanele cu dublă cetățenie, care au și cetățenia statului român.

Anterior, presa din România a scris despre cazuri când la același domiciliu sunt înregistrate și peste o mie de persoane care nu locuiesc acolo. De obicei, cetățenii Republicii Moldova cu dublă cetățenie recurg la domicilii fictive pentru a obține acte românești cu care să se angajeze la muncă în statele UE și/sau pentru a obține indemnizații, în special pentru copii, de la statul român.

La începutul lunii decembrie 2023, compania „JustConsult”, care prestează servicii de asistență pentru basarabenii care vor să își redobândească cetățenia română, a publicat un comunicat de presă în care menționează că noile modificări în legislația României ar putea priva de buletine de identitate românești circa 300 000 de moldoveni care dețin și cetățenia țării vecine. Compania califică drept „abuzive” acțiunile autorităților române și intenționează să depună o petiție publică pentru anularea prevederilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: