Andrei Mardari / NewsMaker

În Chișinău și Bălți se recomandă munca la distanță și studiul studenților în regim online

În zonele în care a fost instituit cod roșu de alertă Covid-19, cum sunt municipiile Chișinău și Bălți, se recomandă munca la distanță și studiul studenților în regim online. Declarația a fost făcută de către ministrul Sănătății Ala Nemerenco, pe 22 septembrie, după ședința Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP).

„Dorind ca în rezultat să micșorăm numărul de călători în transport public, care este unul dintre cele mai periculoase focare de transmitere a virusului, introducem, acolo unde este posibil, cerința de muncă la distanță și trecerea universităților în regim online. De asemenea, Comisia a considerat oportun ca, pentru majoritatea activităților, certificatul Covid-19 să devină obligatoriu”, a precizat Ala Nemerenco.

În același timp, toți elevii vor continua să studieze în clase, indiferent de codul de alertă.

„Desigur, cu respectarea tuturor normelor de protecție”, a menționat Nemerenco.

Certificat Covid-19 înseamnă sau certificat de vaccinare sau un certificat care să confirme că pacientul a trecut prin boală în ultimele șase luni sau un certificat negativ la Covid-19, nu mai vechi de 72 de ore sau certificat despre prezența anticorpilor în ultimele 90 de zile.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică va publica în fiecare zi de luni pragurile de alertă la nivel național, dar și pentru unitățile administrativ-teritoriale de nivel I și II. Comisiile teritoriale de sănătate publică, în termen de 48 de ore de la apariția hotărârii CNESP vor fi obligate să se întrunească și să aplice pentru fiecare localitate în parte măsurile de protecție, conform indicatorilor respectivi.

„Dacă în sat, de exemplu, sunt foarte puține cazuri de infectări și este prag de alertă verde, oamenii de acolo vor putea duce o viață economică și socială cât mai aproape de normalitate. Totodată, pentru localitățile care se află în cod galben, Comisia a încercat să ofere un cadrul flexibil pentru anumite tipuri de activități. Antreprenorii vor putea decide singuri cum doresc să se organizeze. De exemplu, organizatorii de evenimente sau vor putea cere certificatul Covid-19 de la invitați și vor putea avea la eveniment mai mulți participanți, sau vor putea oferi acces la eveniment fără certificat, însă cu un număr mai limitat de persoane”, a precizat ministrul Sănătății.

Prag de alertă roșie: incidență de 250 de cazuri sau mai mult la 100.000 de populație pentru 7 zile cumulativ

Prag de alertă portocalie: incidență de 100-249 cazuri la 100.000 populație timp de 7 zile cumulativ

Prag de alertă galbenă: incidență de 50 – 99 de cazuri la 100.000 populație timp de 7 zile cumulativ

Prag de alertă verde: incidența de cazuri sub 50 la 100.000 de populație timp de 7 zile cumulativ

În prezent, în Republica Moldova sunt 366 de localități în prag de alertă verde, 156 – galbenă, 311 – portocalie și 168 – roșie.

***

Din 10 septembrie, în Republica Moldova este stare de urgență în sănătate. Decizia este valabilă până pe 30 octombrie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova DevCon 2026 a reunit 1.000 de participanți la Chișinău Arena

Pe 6–7 noiembrie, peste 20 de speakeri din 10 țări au vorbit despre inteligența artificială, protecția datelor și infrastructură. Programul a inclus patru workshopuri practice și dezbaterea despre AI „Judgement Night”.

A 18-a ediție a Moldova DevCon (#MDC26), conferința pentru programatori organizată de FusionWorks, a avut loc pe 6–7 noiembrie la Chișinău Arena. Au participat 1.000 de programatori, specialiști DevOps, data și product, precum și designeri.

Tema principală a ediției a fost inteligența artificială. Vlad Negura (Google) a deschis prima zi cu o prezentare despre felul în care companiile folosesc AI. Alexander Günsche (Amazon Web Services) și Aleksandr Nikolenko (Perplexity AI) au vorbit despre agenții AI și despre cum le poate fi delegată munca, iar Oleg Kozhanov (Trade Republic) a explicat ce presupune utilizarea AI în sectorul financiar, unde regulile sunt stricte. Vlad Derdeicea (Raiffeisen Bank România) a abordat întrebarea ce se întâmplă cu munca programatorilor atunci când AI scrie codul. Indermohan Singh (Dynatrace) a arătat cum experimentele izolate cu AI pot deveni un mod de lucru al întregii companii, Rimantas Žukaitis (EIS Group) a explicat ce consumă tokenii în lucrul cu modelele de limbaj, iar Doina Derevciuc (MADS IT Consulting) a vorbit despre managementul informației în companii în era AI. Genadii Ganebnyi, CTO la FusionWorks, a povestit cum a reconstituit, cu ajutorul agenților AI, arborele genealogic al familiei sale până în anul 1700.

Despre protecția datelor au vorbit Victor Rotaru (Orange Systems), care a explicat ce înseamnă pentru programatori noua lege a Republicii Moldova privind protecția datelor cu caracter personal, Dennis Schulz și Thomas Hugle (TNG Technology Consulting), care au arătat ce pot dezvălui datele de pe Spotify despre utilizatori, și Federico Fregosi (Wise), care a vorbit despre protejarea produselor software de vulnerabilitățile din componentele folosite la construirea lor. Sergiu Chilat (Adtelligent) a prezentat arhitectura unui cloud propriu cu peste 1.000 de servere, iar Pavel Vornic (Agile Partners), Alexandru Frecautan (Endava) și Sergey Makarenko (Wargaming) au vorbit, pe rând, despre costul erorilor în tranzacțiile financiare, despre problemele ascunse care pot compromite datele unei companii și despre automatizarea mediilor de testare.

Despre produs și echipe au vorbit Elena Pavlovskaya (Portside), care a arătat cum se rezolvă probleme reale în loc să se construiască funcționalități de care nu are nevoie nimeni, și gazdele conferinței, Elena Putina și Roman Gluck, care au abordat comunicarea între culturi în echipele IT.

În sala de workshopuri au avut loc patru sesiuni practice, susținute de Ion Moșnoi (IA în acțiune), Stanimira Vlaeva (MongoDB), Elena Cotar (Orange Systems) și Oleg Kozhanov. Participanții au învățat să evalueze calitatea răspunsurilor generate de AI, să construiască agenți AI, să facă teste A/B fără a afecta un produs deja lansat și să integreze agenții AI în procesul de dezvoltare software.

Ziua de sâmbătă a început cu o alergare de dimineață în Parcul Valea Morilor, alături de Founders Running Club, și s-a încheiat pe scena principală cu „Judgement Night”, o dezbatere despre AI, urmată de o tombolă. Conferința a fost precedată de un pre-party la Pianyi Ugol, iar after-party-ul a avut loc la Tuda Suda Bar.

„Am vrut ca participanții să plece de la MDC nu cu teama că AI le va lua locul, ci cu o idee clară despre ce să învețe în continuare”, a declarat Anton Perkin, CEO FusionWorks, organizatorul MDC.

Despre Moldova DevCon
Moldova DevCon (#MDC) este o conferință regională pentru dezvoltatori, organizată de FusionWorks din 2011. Partenerul general al ediției 2026 a fost Orange Systems. Ediția a fost susținută de Moldova IT Park, Innovate Moldova și ATIC, în cadrul programului BRIDGE EXPORT, finanțat de Invest Moldova. Formatul combină prezentări, sesiuni practice și networking. Detalii: mdc.md.

Contact presă
[email protected]

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: