În ultimele două luni, în Chișinău, au fost reparate 50 de stații de așteptare a transportului public, inclusiv cu instalarea pavilioanelor și amenajarea platformelor de așteptare. Lucrările de reparație au început în luna decembrie 2021 și au costat circa 4 milioane de lei, bani alocați în anul trecut din bugetul municipal, informează Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație.
Conform contractului de executare a lucrărilor, agentul economic desemnat câștigător al licitației publice desfășurate a amenajat 50 de pavilioane în locurile unde acestea erau deteriorate complet sau lipseau. În unele stații, unde fuxul de călători este mai mare, au fost instalate pavilioane duble.
Totodată, au fost realizate lucrări de amenajare a platformelor, prin pavaj sau asfalt, la nivelul trotuarului, pentru a asigura accesul în stație persoanelor cu dificultăți de deplasare, inclusiv cu sau în cărucioare.
Pentru anul curent este preconizată reparația și amenajarea altor 50 de stații de așteptare, în acest scop din bugetul municipal fiind alocate alte 4 milioane de lei. Licitația de achiziție a lucrărilor urmează a fi anunțată în scurt timp.
Conform verificărilor recente, în 295 de stații din gestiunea municipalității (raza urbană și suburbii) lipsesc pavilioanele de așteptare. Stațiile care necesită intervenții în mod prioritar sunt selectate reieșind din fluxul de pasageri care solicită serviciile acestora.
În total, pe teritoriul municipiului Chișinău sunt 952 de stații de așteptare a transportului public: 619 se află în raza urbană, iar 333 stații – în suburbii. Dintre acestea, 300 de stații de așteptare se află în gestiunea unui agent economic privat.
Abonați-vă la NM Espresso
Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs
Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.
Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.
Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”
Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”
Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.
„Vedem semnale pozitive în economie, în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi. Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.
Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.
Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.
