Андрей Мардарь / NewsMaker

În Moldova începe desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de președinte

Pe 21 august începe desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de președinte a Republicii Moldova. Totodată, partidele politice și blocurile electorale pot solicita înregistrarea în calitate de participant la referendum. Menționăm, campania electorală în Republica Moldova va începe pe 20 septembrie 2024.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), un candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova va constitui, în mod obligatoriu, un grup de inițiativă. Pentru înregistrarea grupului, cel târziu cu 50 de zile înainte de ziua alegerilor, va fi depus la Comisia Electorală Centrală setul de documente prevăzute în pct. 28 din Regulamentul privind constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1166/2023.

CEC va analiza documentele depuse în termen de 3 zile și va adopta o decizie în acest sens. Termenul limită de depunere a documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă este 31 august 2024, inclusiv.

Concomitent va decurge procedura de înregistrare a candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova. Grupurile de inițiavă urmează să colecteze semnături pentru susținerea candidaților. Listele de subscripție trebuie să conțină cel puțin 15 000 și cel mult 25 000 de semnături ale susținătorilor, colectate din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova. Se vor considera conforme unitățile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale Republicii Moldova în care au fost colectate cel puțin 600 de semnături.

Listele de subscripție cu semnăturile colectate și setul de acte prevăzute de Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova se vor prezenta la CEC pentru examinare, termenul limită de depunere fiind 20 septembrie 2024, inclusiv.

De asemenea, din 21 august 2024, partidele politice și blocurile electorale pot solicita la CEC înregistrarea în calitate de participant la referendum. Termenul limită de depunere a cererilor de înregistrare este 20 septembrie 2024, inclusiv.

Campania electorală va începe pe 20 septembrie 2024.

***

Pe 20 octombrie curent, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. Totodată pe moldoveni îi așteaptă un referendum.

Persoanele care au anunțat deja oficial că vor candida la scrutinul prezidențial sunt:

– Maia Sandu (actuala președintă a țării);

– Tudor Ulianovschi (ex-ministru de externe în guvernul Filip);

– Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA, ex-ministru de interne);

– Vlad Filat (lider PLDM);

– Renato Usatîi (liderul formațiunii „Partidul Nostru”);

– Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru);

– Alexandr Stoianoglo (ex-procuror general);

– Irina Vlah (ex-bașcan al Găgăuziei, lidera Platformei „Moldova”);

– Natalia Morari (jurnalistă);

– Vasile Tarlev (ex-premier);

– Victoria Furtună (ex-procuror anticorupție);

– Valeriu Pleșca (ex-ministru al Apărării);

– Alexandru Arseni (doctor în drept);

– Vasile Bolea (deputat neafiliat, candidatul Blocului „Victoria” creat de fugarul Ilan Șor);

– Ștefan Savițchi (vicepreședintele ALDE, candidat independent);

– Octavian Țîcu (istoric, ex-deputat);

– Igor Munteanu (liderul CUB).

Mai precizăm că, pe 7 august 2024, CEC a decis să nu înregistreze blocul „VICTORIE – ПОБЕДА” – format din partidul „Renaștere”, partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, partidul „Șansă” și partidul „Victorie” – pentru participare la referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Totodată, Comisia a decis să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate pentru a-i verifica pe unii membri ai blocului. Cei din urmă, potrivit CEC, nu ar fi depus declarațiile de avere. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: