În Moldova se nasc tot mai puțini copii. Cu cât a scăzut numărul timp de un an și care e vârsta medie a mamelor

În Moldova se nasc tot mai puțini copii. Datele Biroului Național de Statistică arată că în 2025 s-au înregistrat 22.100 de nașteri, cu aproximativ 1.500 mai puțin față de 2024, adică o scădere de 6,6%. Fiecare al treilea copil s-a născut în afara căsătoriei, vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut la 26,7 ani, iar mamele din Chișinău nasc primul copil cel mai târziu din țară la 29,5 ani în medie.

„Din numărul copiilor născuți-vii, 51,2% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete”, mai spun datele statistice.

Datele BNS arată și o schimbare în structura nașterilor după numărul de copii din familie. Primul copil a reprezentat 35,4% din totalul nașterilor în 2025, în scădere față de 2024 cu 1,7 puncte procentuale. În același timp, ponderea celui de-al doilea copil a crescut la 31,7%, a celui de-al treilea la 20,4%, iar a celui de-al patrulea și peste la 12,6%, cu, respectiv, 5,6 p.p., 4,0 p.p. și 2,8 p.p.

Mai mulți copii s-au născut la sat decât la oraș: 11.300 față de 10.800. La sat, ponderea primului copil este mai mică de 31,2%, față de 39,7 la sută în mediul urban. În schimb, familiile cu patru sau mai mulți copii sunt preponderant în mediile rurale: din totalul celor 2.700 de nașteri de rangul IV și peste, 73,4% au avut loc la sat.

Repartizarea nașterilor în funcție de vârsta mamei arată că cele mai multe au avut loc în intervalul 25-34 de ani, care acoperă 52,7% din totalul nașterilor. La oraș, această grupă este dominantă — 57,3% din nașteri, adică 6.200 de copii. La sat, intervalul predominant este 20-29 de ani, cu 5.700 de nașteri, reprezentând 49,9%.

Ponderea nașterilor la mame sub 20 de ani a scăzut ușor față de 2024, ajungând la 5,1% din total.

Totodată, anul trecut, din numărul total de copii născuți, 61,5 % sau 13,6 mii de copii s-au născut în cadrul căsătoriei. Vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut față de 2024, de la 25,6 la 26,7 ani.

În același timp, diferențele dintre medii sunt semnificative: mamele din orașe nasc primul copil la 28,5 ani, față de 24,4 ani în mediul rural. La Chișinău, vârsta medie la prima naștere este cea mai ridicată din țară, de 29,5 ani.

Amintim că în 2024 s-au înregistrat 23.600 de nașteri, cu 2% mai puțin față de 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, interviu pentru presa ungară, despre aderarea la UE: „Blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană în propriul ritm și că blocarea parcursului european al țării nu ar ajuta Ucraina. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației maghiare Valasz Online.

Maia Sandu a spus că, în timpul recentei vizite la Budapesta, a discutat cu prim-ministrul Peter Magyar despre deschiderea ultimelor două clustere de negocieri pentru aderarea la UE, însă nu au fost menționate termene concrete. Totuși, lidera de la Chișinău speră că o decizie favorabilă va fi luată la ultima reuniune a Consiliului UE din acest an.

„Ne dorim să fie deschise ultimele două clustere, pentru care, potrivit Comisiei Europene, ambele țări sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Înțeleg că Ungaria discută cu guvernul ucrainean anumite chestiuni bilaterale și sperăm că, în următoarele luni, toate statele membre vor lua o decizie favorabilă pentru ambele țări. Susținem un proces bazat pe merite și nu solicităm scurtături”, a declarat președinta.

Întrebată dacă Republica Moldova ar trebui să accelereze procesul de integrare europeană separat de Ucraina, având în vedere dificultățile cu care se confruntă țara vecină din cauza războiului, Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu cer tratament preferențial și susțin avansarea în baza meritelor. Totodată, președinta a subliniat că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe propriile reforme.

„Încercăm să menținem Republica Moldova de partea corectă a istoriei și să o păstrăm democratică. De aceea, integrarea europeană este atât de importantă pentru noi. Suntem o țară mică și, totuși, numai în 2025, Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul nostru pentru a interveni în procesele noastre democratice. Am rezistat până acum, dar dacă nu vom demonstra progrese în procesul de integrare europeană, în pofida eforturilor depuse, Rusiei îi va fi mai ușor să-și promoveze narațiunile pe viitor. Vrem să ne păstrăm suveranitatea și democrația, dar vrem și să rămânem prieteni cu Ucraina. Totuși, dacă nu vom reuși să avansăm în procesul de integrare europeană și să ne consolidăm reziliența în fața Rusiei, situația va deveni riscantă”, a adăugat șefa statului.

Întrebată dacă Republica Moldova este pregătită să avanseze pe calea integrării europene „cu sau fără Ucraina”, Maia Sandu a spus: „Eu sunt responsabilă de progresul acestei țări. Și repet: blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în octombrie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

Ungaria a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei, invocând inclusiv problema drepturilor minorității maghiare din această țară. Blocajul a afectat și parcursul european al Republicii Moldova, ale cărei negocieri au fost asociate cu cele ale Ucrainei.

Maia Sandu a efectuat, în perioada 23-24 octombrie, o vizită la Budapesta cu ocazia comemorării a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956. În cadrul vizitei, a avut întrevederi cu președintele Ungariei, Andras Baka, și cu premierul Peter Magyar. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea bilaterală și extinderea Uniunii Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: