NewsMaker

În regiunea transnistreană ar putea fi instituită „stare de urgență în economie”

Așa-zisul „Consiliu de securitate” al regiunii transnistrene a propus, pe 6 decembrie, instituirea „stării de urgență în economie” din cauza posibilității de întrerupere a livrărilor de gaze naturale. Organul legislativ local va examina propunerea în data de 11 decembrie.

Potrivit presei locale, care face trimitere la declarațiile liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, nu se știe dacă livrările de gaz rusesc vor continua în stânga Nistrului. Acesta a menționat că este nevoie de pregătire „pentru orice evoluție a evenimentelor”.

Așa-zisul ministrul al Economiei al regiunii transnistrene, Serghei Obolonik, a declarat că, în cazul întreruperii furnizării gazului, MGRES va trece la cărbune. El a spus că acest lucru „va permite asigurarea necesităților umanitare”, în ceea ce privește energia electrică, timp de 50 de zile.

Precizăm că, pe 1 ianuarie 2025, expiră contractul cu privire la tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, iar autoritățile ucrainene nu intenționează să prelungească contractul în contextul invaziei declanșate de Federația Rusă. În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în stânga Nistrului.

Pe 25 noiembrie, Victor Parlicov, ministrul Energiei de la acea vreme, a efectuat o vizită la Sankt-Petersburg, unde a avut o întrevedere cu președintele Gazprom, Alexei Miller, pentru a discuta despre livrări către regiunea transnistrană pe rute alternative, din 2025. Două zile mai târziu, într-o conferință de presă, Parlicov a anunțat că Gazprom leagă subiectul livrărilor pentru malul stâng al Nistrului pe rute alternative – prin Turcia – de achitarea pretinsei datorii a malului drept.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: