parlament, deputații
Максим Андреев, NewsMaker

În Republica Moldova vor fi instituite fonduri de pensii facultative. Proiectul de lege, votat în prima lectură

În Republica Moldova vor fi instituite fonduri de pensii facultative. Deputații au aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind fondurile de pensii facultative, elaborat de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF). 

Legea stabilește cadrul legal privind constituirea și funcționarea fondurilor de pensii facultative pe baza economiilor capitalizate individuale, stabilește cerințele față de organizarea, licențierea și activitățile desfășurate de administratori, norme privind depozitarii fondurilor de pensii facultative, precum și competențele de supraveghere a acestor entități de către CNPF. Noua lege va substitui Legea cu privire la fondurile nestatale de pensii, adoptată în  1999 și care, potrivit aprecierilor, nu este funcțională.

Spre deosebire de vechea lege,  sistemul pensiilor facultative nu limitează participarea persoanelor în funcție de mărimea contribuției sau de statut de persoană juridică.

Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuțiilor voluntare ale salariaților și/sau angajatorilor. Fiecare participant decide fondul de pensii la care contribuie, precum și mărimea contribuției, încheind în acest sens un act individual de aderare la fond. În cazul creării unui fond ocupațional — angajatorul propune propriilor salariați un plan de pensii facultative, achitând contribuțiile. Contribuția poate fi divizată între salariat și angajator. Astfel, pentru angajatori, pensia facultativă poate reprezenta un instrument eficient de motivare a salariaților și de management al resurselor umane, consideră autorii proiectului.

Administrarea activelor fondurilor de pensii facultative va putea fi efectuată de o societate de pensii sau de către o entitate reglementată din sectorul financiar (bancă, societate de administrare fiduciară a investițiilor, asigurător/reasigurator) ori de către sucursalele persoanelor juridice autorizate pentru activitățile de administrare a fondurilor de pensii din în alte state, înființate în Republica Moldova și licențiate.

De asemenea, proiectul de lege prevede constituirea Fondului de garantare a contribuțiilor în sistemul de pensii facultative reglementat și gestionat de CNPF, care va avea menirea să compenseze pierderile participanților și beneficiarilor fondurilor de pensii facultative în cazul imposibilității asigurării lor de către administratorii de fonduri de pensii. În scopul detalierii modului de constituire, de contribuire și de utilizare a Fondului respectiv, va fi elaborată o lege specială

Proiectul de lege a fost elaborat ca o măsură de dezvoltare a investitorilor instituționali și transpune prevederile Directivelor UE.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: