Medical Xpress

Încă 14 persoane au fost răpuse de COVID-19. Bilanțul a ajuns la 1244 de morți

În Republica Moldova au fost înregistrate încă 14 decese în rândul pacienților infectați cu noul coronavirus. Potrivit comunicatului publicat pe 23 septembrie de Ministerul Sănătății, trei dintre victime sunt din Transnistria, două din Glodeni, cinci din Chișinău și câte una din Taraclia, Soroca, Fălești și Criuleni.

Deces 1231: Femeie de 74 ani, din Transnistria. Comorbidități: insuficiență cardiacă cronică, hipertensiune arterială.

Deces 1232: Bărbat de 63 ani, din Transnistria. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 1233: Femeie de 74 ani, din Transnistria. Comorbidități: cancer.

Deces 1234: Bărbat de 71 ani, din raionul Fălești. Internat la data de 12 septembrie, la SR Fălești. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 1235: Bărbat de 58 ani, din raionul Criuleni. Internat la data de 16 septembrie, la Spitalul Raional Criuleni. Comorbidități: hipertensiune arterială, obezitate, diabet zaharat.

Deces 1236: Femeie de 71 ani, din raionul Glodeni. Internată la data de 21 septembrie, la Spitalul Raional Glodeni. Comorbidități: cardiopatie mixtă, hipertensiune arterială.

Deces 1237: Bărbat de 62 ani, din raionul Glodeni. Transferat la data de 20 septembrie, din Spitalul Raional Glodeni, la IMU. Comorbidități: diabet zaharat, insuficiență cardiacă, hepatită cronică.

Deces 1238: Bărbat de 58 ani, din raionul Taraclia. Internat la data de 25 august, la IMU. Comorbidități: diabet zaharat.

Deces 1239: Femeie de 62 ani, din raionul Soroca. Internată la data de 07 septembrie la SR Soroca. Comorbidități: obezitate, hipertensiune arterială.

Deces 1240: Bărbat de 63 ani, din mun. Chișinău. Internat la data de 06 septembrie, laSpitalul „Sf. Treime”. Comorbidități: cardiomiopatie mixtă, diabet zaharat, insuficiență renală, hipertensiune arterială.

Deces 1241: Bărbat de 84 ani, din mun. Chișinău. Internat la data de 29 august, la Spitalul „Sf. Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, anemie feriprivă, epicistostoma.

Deces 1242: Femeie de 90 ani, din mun. Chișinău. Internată la data de 14 septembrie la Spitalul „Sf. Treime”. Comorbidități: pancreatită cronică, cardiopatie mixtă, hipertensiune arterială.

Deces 1243: Femeie de 82 ani, din mun. Chișinău. Internată la data de 19 august, la Spitalul „Sf. Treime”. Comorbidități: hipertensiune arterială, sindrom colestatic, cardiomiopatie mixtă.

Deces 1244: Femeie de 58 ani, din mun. Chișinău. Internată la data de 17 septembrie, la Spitalul „Sf. Treime”. Comorbidități: cardiomiopatie mixtă, cardiomegalia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: