Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Încă 576 de moldoveni s-au infectat cu COVID, iar 17 au decedat

Alte 576 cazuri  de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova. De asemenea, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 17 decese în rândul pacienților infectați anterior.

Din numărul total de cazuri, 7 cazuri sunt de import (Marea Britanie-2, Germania-1, Irlanda-1, Italia-1, Ucraina-1, Federația Rusă-1).

Numărul total teste efectuate – 3108, dintre care 2824 primare și 284 repetate.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 152 263.

Din numărul total de cazuri, 18 sunt lucrători medicali: medici-4, asistenți medicali-9, personal auxiliar-5.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internați 2291 pacienți confirmați cu infecția COVID-19, dintre care 224 în stare extrem de gravă (40 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată).

Alte 992 persoane au fost vindecate. În total, 141 975 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 3966 persoane, iar 18 357 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, anunțăm înregistrarea altor decese provocate de COVID-19:

Deces 3212: Bărbat de 57 ani, din mun. Chișinău.Internat la SCR. Comorbidități: cardiopatie mixtă, gută cronică, hipertensiune arterială.

Deces 3213: Bărbat de 52 ani, din mun. Chișinău. Internat la SCR. Comorbidități: encefalopatie vasculară mixtă, obezitate.

Deces 3214: Bărbat de 74 ani, din mun. Chișinău. Internat la SCR. Comorbidități: cardiipatie mixtă, hipertensiune arterială, infarct miocardic vechi.

Deces 3215: Femeie de 60 ani, din r-nul Soroca. Internată la SCR. Comorbidități: encefalopatie mixtă, cardiopatie mixtă, diabet zharat.

Deces 3216: Femeie de 66 ani, din mun. Bălți. Internată la SC Bălți. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 3217: Femeie de 85 ani, din r-nul Edineț. Internată la SC Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 3218: Femeie de 65 ani, din mun. Chișinău. Transferată de la Spitalul MSMPS la SCR. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 3219: Bărbat din mun. Bălți. Internat la SC Bălți. Comorbidități: ciroză hepatică.

Deces 3220: Femeie de 72 ani, din r-nul Fălești. Internată la SC Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială, encefalopatie discirculatorie, insuficiență cardiacă.

Deces 3221: Bărbat de 77 ani, din mun. Bălți. Internat la SC Bălți. Comorbidități: cardiopatie mixtă, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială.

Deces 3222: Femeie de 54 ani, din mun. Chișinău. Internată la SC Bălți. Comorbidități: anemie cronică, glomerulonefrita cronică.

Deces 3223: Femeie de 77 ani, din mun. Chișinău. Internată la SCM Gh. Paladi. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 3224: Femeie de 67 ani, din mun. Chișinău. Internată la IF Chiril Draganiuc. Comorbidități: cardiomiopatie mixtă, hipertensiune arterială.

Deces 3225: Bărbat de 69 ani, din r-nul Căușeni. Internat la SR Căușeni. Comorbidități: diabet zaharat, cardiopatie ischemică.

Deces 3226: Bărbat de 59 ani, din r-nul Căușeni. Internat la SR Căușeni. Comorbidități: tumoare, insuficiență renală.

Deces 3227: Bărbat de 57 ani, din r-nul Căușeni. Internat la SR Căușeni. Comorbidități: diabet zaharat, obezitate.

Deces 3228: Bărbat de 41 ani, din mun. Chișinău. Internat la IMU. Comorbidități: paralizie cerebrală infantilă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: