Андрей Мардарь / NewsMaker

Încă o lovitură pentru PSRM-„Pentru Moldova”. CC a decis că SIS rămâne în subordinea președintelui țării

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) rămâne în subordinea președintelui. Hotărârea a fost luată de Curtea Constituțională (CC), care a examinat pe 27 aprilie sesizările depuse în acest sens de către deputații Sergiu Litvinenco și Dinu Plîngău.

CC a declarat drept neconstituțională legea adoptată în decembrie 2020 de către deputații PSRM și cei ai Platformei „Pentru Moldova”. Hotărârea este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

Sesizările au fost examinate de magistrații CC în cadrul ședinței din 27 aprilie. Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Sergiu Litvinenco a declarat că parlamentul, prin decizia din 3 decembrie, a exclus, de facto, toate competențele președintelui în ceea ce privește activitatea SIS-ului, în special cele care privesc coordonarea activității instituției. Litvinenco a atras atenția că atât parlamentul, cât și președintele dețin competențe legate de SIS: parlamentul exercită controlul, iar președintele coordonează activitatea instituției. În afară de asta, Litvinenco a amintit că deputații au fost privați de dreptul de a amenda proiectul de lege, întrucât a fost înregistrat în parlament pe 1 decembrie 2020, iar pe 3 decembrie a fost deja votat în două lecturi.

Deputatul Platformei DA Dinu Plîngău a menționat că, în iunie 2019, parlamentul a votat pentru acordarea președintelui competențelor de coordonare a activității SIS-ului. Acest lucru s-a întâmplat după 3 ani de la decizia legislativului (de la sfârșitul lui 2016), prin care președintele a fost privat de acestea. Plîngău a declarat că modificările actuale poartă caracter politic și urmăresc scopul de a instala controlul asupra unei instituții de stat importante.

Plîngău a mai spus că proiectul a fost adoptat cu încălcări grave ale Regulamentului Parlamentului și fără dezbateri.

La final, magistrații CC s-au retras în camera de deliberări.

***

Proiectul de lege prin care Serviciul de Informații și Securitate a trecut din subordinea președintelui țării în subordinea Parlamentului a fost votat în două lecturi pe 3 decembrie. Acesta a fost susținut de deputații Partidului Socialiștilor și deputații din Platforma „Pentru Moldova”, care include și deputații Partidului Șor, în timp ce opoziția protesta în plen. În esență, Legea avea ca efect excluderea competenței Președintelui Republicii Moldova de a coordona activitatea Serviciului de Informații și Securitate și de a numi conducerea Serviciului și stabilește că activitatea Serviciului este supusă controlului parlamentar.

Pe 7 decembrie, CC a suspendat proiectul de lege.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: