În R. Moldova au fost înregistrate încă 3 decese în rîndul persoanelor infectate cu noul coronavirus, anunță Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în dimineața de 29 iunie.
Deces 531: Bărbat de 60 ani, din UTA Găgăuzia, internat la Spitalul Clinic Republican, pe 24 iunie. Comorbidităţi: hipertensiune arterială gr. III, cardiopatie mixtă, angină pectorală de efort CF III.
Deces 532: Bărbat de 69 ani, din mun. Bălţi, internat la Spitalul Clinic Bălţi, pe 22 iunie. Comorbidităţi: diabet zaharat tip 2, nefropatie diabetică, angină pectorală de efort CF III.
Deces 533: Femeie de 81 ani, din mun. Bălţi, internată la Spitalul Clinic Bălţi, pe 25 iunie. Comorbidităţi: hipertensiune arterială gr. III, diabet zaharat tip 2, cardiopatie mixtă, angină pectorală de efort CF III.
Până la ora actuală, în Republica Moldova au fost confirmate 16 250 cazuri de infecție cu noul Coronavirus, dintre care 1209 în Transnistria.
În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 Chișinău, au fost internate 56 persoane cu suspecție la COVID-19.
Starea de sănătate a persoanelor infectate: 479 stare gravă (dintre care 31 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 1125 – stare de gravitate medie, ceilalţi pacienţi în stare satisfăcătoare.
Alte 148 persoane au fost tratate și externate. Bilanțul persoanelor tratate de COVID-19 a ajuns la 9229.
Până la ziua de azi, au fost confirmate 2403 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici-606, farmaciști-28, asistenţi medicali-962, felceri-123, personal auxiliar-684 persoane.
Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.
„Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.
Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.
„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.
Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”
Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.
„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.
