Radio Chișinău

Încă un procuror anticorupție a plecat din sistem. I-a sugerat să demisioneze chiar Stoianoglo

Procurorul Roman Statnîi a demisionat din cadrul Procuraturii Anticorupție. Secretarul de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru, a precizat pentru NM că cererea de demisie a fost acceptată, însă deocamdată nu a fost semnată de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo. 

Anterior, NM, cu trimitere la propriile surse, a scris că procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a solicitat demisia benevolă a patru angajați din cadrul procuraturii anticorupție, printre care și Roman Statnîi. Stoianoglo a confirmat pentru NM această informație și a precizat că „nu are de ales”, deoarece rezultatul verificărilor din cadrul procuraturilor de specialitate s-au dovedit „incompatibile cu munca de mai departe” a acestor procurori.

Amintim că procurorul Roman Statnîi a instrumentat dosarul fostului judecător din cadrul Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală. În data de 12 ianuarie 2020, Statnîi i-a spus procurorului general, Alexandr Stoianoglo, că potrivit unuia dintre martori, Sternioală „a plătit o sumă impunătoare de bani” pentru ca procurorul care instrumentează dosarul său să fie concediat în timpul verificărilor din cadrul Procuraturii Generale.

De cealaltă parte, avocatul lui Sternioală, Alexandru Tabarcea, a declarat că Statnîi „se victimizează și manipulează cu opinia publică”. Precizăm că presa a scris, anterior, că potrivit declarației de avere a lui Statnîi, familia sa, în 2018, a primit donații din partea rudelor în sumă de 540 de mii de lei, ceea ce constituie de două ori mai mulți bani decât salariul anual a lui Statnîi din cadrul procuraturii.

Precizăm că, în ultima perioadă, mai mulți procurori anticorupție au plecat din sistem. Este vorba despre fostul interimar al PCCOCS, care a gestionat anterior mai multe dosare de rezonanță, Dorin Compan, dar și procurorul Lilian Rudei.

Din organele procuraturii a demisionat și procurorul anticorupție, Eugen Rurac, care a gestionat în ultimele luni dosarul lui Ion Druță, care deținea funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție sau dosarul Metalferos, în care au fost stabilite prejudicii de peste 200 de milioane de lei. Tot Rurac a fost cel care a renunțat, într-un final, la învinuirea adusă actualei judecătoare la Curtea Constituțională, Domnica Manole.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Andrei Cotorobai

Ziua Independenței, organizată cu circa 10 mln de lei și fără licitație publică: investigație RISE Moldova

Guvernul a alocat în acest an aproape 10 milioane de lei pentru organizarea manifestărilor dedicate celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în pofida apelurilor publice ale premierului Vasile Tofan privind reducerea cheltuielilor bugetare. Asta arată o investigație a publicației Rise Moldova.

La ședința Guvernului din 29 iulie, prim-ministrul Vasile Tofan declara că sărbătorirea Zilei Independenței și a Zilei Limbii Române ar trebui organizată „cu mult suflet și inimă, dar nu neapărat cu tare mulți bani”, în contextul deficitului bugetar cu care se confruntă statul.

Totuși, a doua zi, Ministerul Culturii a modificat planul anual de achiziții și a majorat bugetul destinat Zilei Independenței de la 500 000 de lei la 10 milioane de lei. Potrivit investigației statul a cheltuit în final 9,86 milioane de lei pentru evenimentul din 27 august, cea mai mare sumă alocată până acum pentru această sărbătoare desfășurată într-o singură zi.

Ministerul Culturii susține că suma inițială de 500 000 de lei a fost estimată înainte de aprobarea Programului național „Independența care ne unește. Moldova-35”. După adoptarea programului, instituției i-au revenit responsabilități suplimentare privind organizarea manifestărilor festive, ceea ce a determinat revizuirea bugetului.

Contractul pentru organizarea evenimentului a fost atribuit Instituției Publice „Moldova-Concert” prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, fără organizarea unei licitații publice. Ministerul a invocat drept argumente particularitățile tehnice și artistice ale serviciilor, precum și necesitatea organizării evenimentului „în regim de maximă urgență”.

Experta în achiziții publice Diana Enachi consideră însă că justificările autorităților nu sunt întemeiate. Potrivit acesteia, invocarea urgenței pentru un eveniment organizat anual la aceeași dată indică probleme de planificare și nu reprezintă un temei legal suficient pentru evitarea unei proceduri competitive.

Ministerul a clacat la capitolul planificare și transparență, iar aplicarea NFP pentru achiziția acestor servicii nu este susținută de cadrul legal”, a declarat experta.

Investigația mai arată că lucrările de instalare a scenei și anunțarea artiștilor au început înainte ca Ministerul Culturii să atribuie oficial contractul. Ordinul de atribuire a fost semnat pe 25 august, cu doar două zile înainte de eveniment.

RISE Moldova a solicitat Ministerului Culturii documentele aferente procedurii de achiziție, inclusiv contractul, oferta financiară și devizul detaliat al cheltuielilor. Instituția nu a transmis documentele solicitate și a indicat că acestea ar fi disponibile în Registrul Buletinelor Achizițiilor Publice. Jurnaliștii afirmă însă că nu au identificat documentele respective și nu au primit clarificări suplimentare până la publicarea investigației.

În ultimii ani, costurile organizării Zilei Independenței au crescut semnificativ. Dacă în 2023 au fost cheltuite aproximativ 4,6 milioane de lei, în 2024 suma a ajuns la aproape 10 milioane de lei pentru un program desfășurat pe parcursul a trei zile. În 2025, cheltuielile au fost de circa 5,9 milioane de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: