Încălcarea drepturilor omului în Transnistria: 35 de dosare pe rol și doar 2 – în instanță. Sunt vizați milițieni

Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, a declarat, la conferința „Drepturile omului în Transnistria: provocări, răspunsuri, reintegrare și parcurs european”, că procurorii moldoveni au 35 de cauze penale pe rol. Două dintre acestea, împotriva a patru milițieni acuzați de răpire, privare ilegală de libertate și alte infracțiuni, au fost deferite justiției, iar sentințele sunt așteptate în primăvara 2026. Russu a precizat că aceste cazuri, considerate un „debut”, vor stabili precedente pentru investigațiile viitoare. Potrivit lui Russu, unul dintre cele două cazuri deferite justiției vizează situația din februarie 2025, când un cetățean a fost răpit din centrul Chișinăului.

În timpul conferinței, adjunctul procurorului general a declarat că, anterior, a menționat intenția Procuraturii Generale de a dezvolta mecanisme instituționale de monitorizare a cauzelor penale care țin de acțiunile autorităților din regiune asupra drepturilor și libertăților omului.

„La zi, pendinte, avem 35 de cauze penale pe rol și în examinarea procurorilor. Totodată, dacă vorbim despre soluții, pot să vă spun că 2 cauze penale în privința la 4 milițieni, dintre care și în stare de arest, au fost deferite justiției. O cauză penală în aprilie 2025 și alta recent, în octombrie 2025, pe acuzații de răpire de persoane, de ținere și privare ilegală de libertate și alte fapte incriminate acestor făptuitori. Primele soluții le așteptăm în primăvara acestui an”, a adăugat Sergiu Russu, la conferința organizată de Asociația Promo-LEX pe 11 decembrie.

Adjunctul procurorului general a adăugat că situația „este un debut”. „Dacă am fi optimiști, vom dori mai multe dosare penale în instanță pe astfel de acțiuni, dar este un debut și un început care considerăm că de curând va crea și acele precedente prin care astfel de decizii de transmitere a dosarelor în instanța de judecată își vor asuma mai mulți colegi, inclusiv fiind ghidați de soluțiile pe care le vor pronunța instanțele de judecată. Este important nu doar de transmis o cauză în instanță, de prezentat probele magistraților, dar inclusiv succesul sau insuccesul cauzei determină practica de care se vor ghida în viitor reprezentanții organelor de aplicare a legii”, a precizat Russu.

Potrivit adjunctului procurorului general, „pentru anumite soluții, mai puțin inspirate, au fost declanșate inclusiv proceduri disciplinare în privința unor colegi care au fost sancționați pentru anumite aprecieri pe care le-au făcut în cadrul examinării unor plângeri depuse de către persoane drepturile și libertățile cărora au fost afectate de către autoritățile din stânga Nistrului”. „Acest aspect determină și o concluzie asupra necesității unor cursuri sau instruiri cu privire la investigarea unor astfel de spețe, inclusiv a unui algoritm asupra cum putem proceda și investiga cauze penale pe teritorii care la moment nu sunt controlate efectiv de către autoritățile constituționale”, a adăugat adjunctul procurorului general.

Ulterior, solicitat să ofere mai multe detalii despre cazul din februarie 2025, când un cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în stânga Nistrului, a fost răpit din sectorul centru al Chișinăului de trei milițieni din Rîbnița, Sergiu Russu a declarat: „Anume este unul din acele cazuri la care am punctat că a fost deferit justiției. Într-adevăr aceste persoane, la zi, potrivit acuzatorului care m-a informat, au o măsură neprivativă de libertate, cu toate că procesele penale continuă. Din câte am aflat, se programează ca soluția să fie dată în primul trimestru al anului următor. Adică să se ajungă la o sentință”.

***

Potrivit unui raport al Promo-LEX, publicat în noiembrie 2025, luna octombrie a fost marcată de noi măsuri și încălcări ale drepturilor fundamentale în regiunea transnistreană. Potrivit asociației, evoluțiile indică o degradare continuă a garanțiilor pentru libertate și securitate, drepturile copilului, libertatea de exprimare și de circulație, precum și pentru drepturile socio‑economice ale locuitorilor din regiune.

Amintim că, în 2023, parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege care prevede sancțiuni pentru acțiuni de separatism. Potrivit autorilor, necesitatea stabilirii și aplicării unui sistem de măsuri juridice și penale pentru manifestările care atenuează la integritatea, suveranitatea și securitate statului reiese din specificul situației actuale, în contextul asigurării naționale. Documentul a prevăzut completarea Codului penal cu noțiuni, care incriminează faptele conexe infracțiunilor de spionaj și de trădare de patrie. Totodată, vor fi trase la răspundere penală persoanele care vor instiga alte persoane să comită acțiuni care dăunează suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității statului sau capacității de apărare a Republicii Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: