Călin Georgescu Foto: Inquam Photos - Octav Ganea

Înfrângere pentru Georgescu la CtEDO. Judecătorii au declarat „inadmisibilă” cererea privind reluarea turului II al prezidențialelor

Călin Georgescu, ex-candidat pro-rus la funcția de președinte al României, a pierdut procesul început la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) privind reluarea turului II al scrutinului prezidențial. CtEDO a declarat „inadmisibilă” cererea acestuia, relatează G4Media. Decizia a fost pronunțată în data de 6 martie.

Potrivit hotărârii judecătorești, CtEDO a constatat că Georgescu nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul susţinerii că a existat o „ingerinţa politică” în procesul electoral. Instanța a respins această parte a cererii ca vădit neîntemeiată.

CtEDO a constatat, în special, că dată fiind structura constituţională a României, nu există niciun indiciu că atribuţiile președintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a „corpului legislativ” al statului pârât, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, „corp legislativ” cu privire la care este garantat dreptul la alegeri libere. Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în aceasta privinţă.

Curtea a judecat, de asemenea, că România nu are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un process echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reunire si asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv).

Astfel, cei trei judecători CtEDO care au examinat cauza au declarat „inadmisibilă” cererea lui Călin Georgescu. Hotărârea este definitivă.

836025035 Decizia CEDO in Cazul Călin Georgescu vs Romania by Ana-Maria

Călin Georgescu, care este cunoscut pentru viziunile sale pro-ruse și declarații conspiraționiste, a participat în calitate de „candidat independent” la alegerile pentru funcția de președinte al României din 2024. Acesta a reușit să acceadă în turul II de scrutin, în cadrul căruia urma să concureze cu candidata USR, Elena Lasconi. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat alegeri prezidențiale, dispunând reluarea întregului proces electoral. Decizia a fost luată în contextul în care rapoarte ale serviciilor secrete ale țării au arătat Federația Rusă a intervenit în scrutinul prezidențial, desfășurând o campanie de promovare în favoarea lui Georgescu.

Pe 2 ianuarie 2025, Călin Georgescu a inițiat un proces împotriva României la CtEDO. Acesta a solicitat: suspendarea efectelor deciziei CCR de anulare a scrutinului prezidențial, până la soluționarea cauzei; obligarea Guvernului de la București să reia procesul electoral, respectând rezultatelor turului I, și să organizeze turului II între el și Elena Lasconi; obligarea statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor morale și democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: