Instituțiile statului, acuzate că ar folosi exponatele vernisate în PMAN iresponsabil. Reacția Guvernului și a Muzeului de Istorie

Expoziția „Basarabenii în Gulag”, vernisată pe 6 iulie în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), a stârnit un val de reacții în societate. Președinta Asociației pentru cultură și arte „Arbor”, Veronica Nagy Vajda, acuză instituțiile statului că ar folosi exponatele Muzeului Național de Istorie a Moldovei neconform. Mai mult, spune fosta secretară de stat a Ministerului Culturii, exponatele, care ar fi fost vernisate fără a fi indicate etichete sau date cu privire la organizatori sau autorii lucrărilor – ar fi puse „iresponsabil” la dispoziția vizitatorilor expoziției.

Pe 6 iulie, autoritățile de la Chișinău anunțau despre vernisarea, în inima capitalei, a unei expoziții inedite – „Basarabenii în Gulag”. Expoziția, deschisă într-un vagon pus la dispoziție de Calea Ferată, similar celor în care au fost deportați zeci de mii de moldoveni în 49, prezintă imagini vechi despre soarta a 11 oameni deportați, oferite de Agenția Națională a Arhivelor, precum și piese tematice oferite de Muzeul Național de Istorie.

O zi mai târziu, pe 7 iulie, președinta Asociației pentru cultură și arte „Arbor”, Veronica Nagy Vajda, a venit cu un comentariu public în care a criticat modul în care autoritățile au organizat expoziția. Vajda susținea atunci că mai multe obiecte pe care le-ar fi transmis Muzeului Național de Istorie a Moldovei pentru expozițiile lor viitoare au nimerit în vagonul din PMAN fără acordul său, dar și fără ca pe exponate să fie trecute date cu referire la autorii acestora. „Asta vorbește despre lipsa de profesionalism cu care operează organizatorul acestei expoziții”, scria Veronica Nagy Vajda pe pagina sa de Facebook pe 7 iulie.

Purtătorul de cuvânt al premierului țării, Daniel Vodă, a declarat, atunci, în replică, că Guvernul ar fi omis din greșeală să treacă datele necesare pe exponate și că Muzeul care le-a pus la dispoziție a fost informat. „Nici pentru un moment, colegii care au muncit la organizarea acestei expoziții nu și-au propus să ignore drepturile de autor ale dumneavoastră sau alte persoane” – a mai precizat Vodă.

Pe 11 iulie, la cinci zile de la lansarea expoziției, Muzeul Național de Istorie a Moldovei a venit cu o reacție publică în care a precizat că Guvernul, care este organizatorul expoziției, a solicitat 51 de piese muzeale, printre care și casetele cu fotografii realizate de Asociația „Arbor”. Instituția precizează că nu a insistat să fie menționat printre organizatori, pentru că prioritatea sa ar fi „mesajul și impactul actului comemorativ”. Totuși, spunea Muzeul, datele privind sursa, inclusiv descrierea obiectelor expuse publicului larg în PMAN, urmează a fi transmisă către organizatori „în timp util”.

Mesajul instituției a fost criticat de fosta ministră a Culturii Veronica Nagy Vajda: „Un alt exemplu de intimidare asupra instituțiilor aflate în subordinea autorităților. Dreptul de autor, dreptul la proprietate în Republica Moldova este egal cu „discreditare”, iar vizitatorii expoziției nu au nevoie să știe mai multe despre exponate, de unde provin și ce poveste de viață spun!”, a scris ea pe Facebook.

Vajda s-a plâns, la fel, într-o postare publică, că autoritățile ar fi pus „iresponsabil” la dispoziția vizitatorilor obiectele de patrimoniu din fondul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. „Cine a permis acest lucru!? Ce va rămâne din aceste obiecte dacă ele zilnic sunt atinse de mâinile și picioarele vizitatorilor, fiind puse pe jos!?” – s-a întrebat ea.

NM l-a contactat pentru o reacție pe purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. Redacția a încercat să afle dacă organizatorii expoziție și-au onorat „promisiunile”, astfel încât datele privind autorii, organizatorii, dar și alte detalii cu privire la exponatele vernisate să fie făcute publice. La fel, am încercat să vedem cum este securizată expoziția ce se întâmplă în cazul în care un exponat ar putea fi distrus, neintenționat. Vodă a menționat că va reveni cu un răspuns, însă până la publicarea subiectului nu am primit un răspuns la solicitarea expediată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: