Întâlnire istorică la Kiev. Ursula von der Leyen, Charles Michel și 15 comisari participă la un summit UE – Ucraina

Discuțiile de vineri dintre liderii Uniunii Europene și președintele Volodimir Zelenski se vor concentra pe drumul Ucrainei spre aderarea la Uniunea Europeană și un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, al zecelea de la declanșarea invaziei, relatează Libertatea.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, precum și 15 comisari europeni s-au deplasat în capitala Ucrainei pentru ceea ce au descris ca fiind o reuniune la nivel înalt. Von der Leyen se află la a patra vizită la Kiev de la invazia Rusiei.

Liderii UE vor încerca să potolească așteptările Ucrainei privind o cale rapidă de aderare, evitând, în același timp, declarațiile publice negative care ar putea slăbi moralul și ar putea afecta eforturile lui Zelenski de a proiecta un viitor european pentru ucraineni. Statele din vestul Europei sunt îngrijorate de faptul că așteptările Kievului cu privire la discuțiile rapide de aderare sunt nerealiste.

Președintele ucrainean a cerut joi mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, dar noul pachet sancțiuni pe care UE vrea să-l adopte pe 24 februarie, când se împlinește un an de la declanșarea invaziei, nu întrunește toate cerințele guvernului de la Kiev.

„Vedem astăzi că ritmul sancțiunilor în Europa a încetinit puțin. Statul terorist crește în schimb ritmul de adaptare la sancțiuni. Ar trebui rezolvat. Credem că o putem face împreună”, a declarat Zelenski într-o conferință de presă comună susținută joi alături de Ursula von der Leyen.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a transmis vineri, în replică la afirmațiile președintelui ucrainean, că „Europa de Vest, aflată în recesiune, și-a pierdut de mult obiceiul de a supraviețui, se scufundă, cu Ucraina legată de picioare”.

UE s-a angajat să dubleze un program de ajutor militar pentru Ucraina prin antrenarea a 15.000 de soldați, ca parte a unei serii de anunțuri menite să arate că „va sprijini Ucraina pe termen lung”. Von der Leyen a reiterat, de asemenea, că UE va limita prețul produselor petroliere rusești, ca parte a unui plan mai larg a G7 de a restricționa veniturile din petrol obținute de Moscova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PAS planifică sancțiuni pentru negarea deportărilor staliniste, după ce deputații comuniști au refuzat să se ridice pentru un minut de reculegere. Reacția PCRM

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că va propune sancționarea prin lege a celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, deportările și crimele comise împotriva populației Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut pe 12 iunie, în cadrul inaugurării expoziției de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică”. Igor Grosu s-a declarat indignat că deputații comuniști au refuzat să se ridice în picioare pentru a onora printr-un minut de reculegere victimele deportărilor, la ședința Parlamentului din 11 iunie. Contactată de NewsMaker, președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor și a acuzat PAS că folosește subiectul în scopuri propagandistice.

„Am constatat cu tristețe că noi trebuie să corectăm un lucru. Și noi o să o facem tare repede — sancționarea celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, familiei, deportările să fie inclus în legislația Republicii Moldova. Așa cum există prevedere de felul ăsta pentru alte atrocități care le-au comis alte regimuri totalitare pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Grosu.

Președintele Parlamentului și-a exprimat indignarea față de comportamentul unor aleși ai poporului care au rămas jos în timpul minutului de reculegere.

Mare mi-a fost supărarea și, cu tristețe, mai mult a fost o supărare, că chiar unii din aleșii poporului au stat fără niciun simț. Cred că ăsta e un sentiment pe care îl împărtășim noi toți cei care avem bunul simț, educația de acasă și respectul pentru buneii noștri”, a spus Grosu.

Precizăm că ieri, deputații au susținut un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste. S-au ridicat în picioare toți deputații cu excepția celor din Partidul Comuniștilor.

Președinta PCRM, Diana Caraman, a respins acuzațiile lui Grosu, declarând că comuniștii nu neagă victimele deportărilor, însă acuză PAS că falsifică istoria și folosește subiectul în scopuri politice.

Noi nu negăm victimele deportărilor, dar suntem împotriva falsificării istoriei, a valorizării regimului lui Antonescu și împotriva faptului că acest lucru să fie folosit în scopuri propagandistice de către PAS și Igor Grosu. Sancțiunile sunt o obișnuință a PAS, să pedepsească oamenii pentru opinia lor”, a declarat Caraman.

Amintim că Moldova marchează pe 12, 85 de ani de la deportările din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când regimul stalinist a declanșat primul val de deportări în masă din Basarabia. Cu acest prilej, la Chișinău și Bălți a fost deschisă expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploare, victime și făptași”, care poate fi vizitată până pe 6 iulie 2026, în intervalul orar 09:00—21:00.

Expoziția reconstituie, prin documente, fotografii, obiecte de epocă și mărturii, suferința familiilor deportate, incluzând și Marea Teroare din RASS Moldovenească din 1937—1938, represiunea din anii 1953—1989 și foametea din 1946—1947 ca metodă a terorii de stat sovietice în Basarabia și Transnistria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: