nv.ua

Intenționați să mergeți din Moldova în Odessa, la mare? Vă informăm de ce „odihna” ar putea să eșueze

Săptămâna aceasta, au fost reluate cursele cu autocarul dintre Moldova și Ucraina. Deocamdată, este vorba despre cursele regulate Chișinău – Odessa. NM s-a interesat, dacă este posibilă deja odihna la mare în Odessa și de ce o vacanță de două săptămâni ar putea să vă ia o lună și jumătate.

Ce s-a întâmplat?

Săptămâna aceasta au fost reluate cursele cu autocarul dintre Moldova și Ucraina. Deocamdată, este vorba despre cursa Chișinău – Odessa, plecarea fiind de la Gara Nord, de două ori pe zi. Până acum, din cauza epidemiei și a hotarelor închise, cursele regulate cu autocarul dintre Moldova și Ucraina au fost sistate.

Deci, acum putem merge la mare, la Odessa?

Da, se poate. Pentru început însă va trebui să stați acolo în carantină, timp de 14 zile. Fără carantină obligatorie pot veni în Ucraina doar cetățenii din țările în care la 100 mii de locuitori sunt înregistrate cel mult 40 de cazuri de COVID. În Moldova, conform autorităților ucrainene, acest indice este de 144,5. Din această cauză, Kievul a inclus Moldova în „zona roșie”.

Apropo, România este în „zona verde”, însă locuitorii Moldovei cu pașaport românesc, care pleacă din Moldova în Ucraina, sunt considerați persoane care vin din „zona roșie”. Iar aceasta înseamnă că fără carantină, nu veți reuși să vă odihniți la mare.

Și dacă accept carantina?

În acest caz, va trebui să cumpărați poliță de asigurare medicală pentru Ucraina. Acest lucru poate fi făcut în regim online. Pentru Ucraina, în funcție de compania de asigurare și suma asigurării, costul poliței variază de la 90 până la 706 lei. Și, desigur, înainte de a merge la mare, trebuie să stați două săptămâni în carantină.

Și dacă am testul de COVID cu rezultat negativ?

În documentele oficiale ale Ucrainei nu se spune nimic despre teste. Iar aceasta înseamnă că rezultatul testului nu influențează nicicum obligativitatea de a sta în carantină.

Ne oferiți detalii despre carantină – unde și cum să stăm?

Sunt două opțiuni – autoizolarea și „observația”. Prima opțiune este mai plăcută: închiriați o locuință și vă înregistrați în aplicația specială «Дiй вдома» („Stai acasă”). La intrarea în țară, vă vor verifica dacă aveți această aplicație. De menționat că pentru a vă înregistra în această aplicație, aveți nevoie de un număr de telefon ucrainean. Cum puteți face rost de el pe teritoriul Moldovei este exclusiv problema voastră (ca și faptul, cine vă va aduce mâncare în timp ce veți sta în carantină).

Aplicația «Дiй вдома» va monitoriza timp de 14 zile geolocația voastră și vă va reaminti despre necesitatea de a transmite fotografia voastră. De asemenea, potrivit afirmațiilor unui interlocutor NM, care cunoaște procedura de carantină în Ucraina, organele de supraveghere vă contactează periodic, pentru a verifica locul în care vă aflați.

Acum – despre a doua opțiune – „observația”. În acest caz, nu e chiar clară situația. Teoretic, trebuie să petreceți 14 zile în carantină, într-un loc special rezervat pentru aceasta. Dar cum se întâmplă acest lucru în practică, veți fi lăsat ori nu să intrați în țară și unde trebuie să mergeți pentru „observație”, nu e chiar atât de clar. La fel, e neclar, cât trebuie să plătiți pentru aceasta.

Ce se va întâmpla dacă sunt încălcate regulile?

În Ucraina, pentru încălcarea regulilor de carantină, sunt prevăzute amenzi de la 17 mii până la 34 mii de hrivne (11 mii – 22 mii de lei).

Deci, pentru a ne odihni două săptămâni în Ucraina, e nevoie de o lună?

Nu: o lună și jumătate. Pentru că, revenind din Ucraina în Moldova, va trebui să stați și aici două săptămâni în carantină. Dacă toată această „aritmetică” vă convine, puteți pleca la mare la Odessa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: