Investiții de 900$ mii pentru revitalizarea râului Prut. Când vor începe lucrările?

Curtea Constituțională a respins pe 9 martie cererea deputaților din opoziție de a suspenda prevederile prin care Parlamentul a redus pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Membrii opoziției susțineau că modificările adoptate de PAS — care permit numirea membrilor comisiilor de vetting cu majoritate simplă, după ce candidații nu au obținut cele 61 de voturi necesare — sunt neconstituționale și produc prejudicii ireparabile. Curtea a constatat că autorii sesizării nu au demonstrat în mod convingător existența unor consecințe iminente și ireparabile, respingând astfel cererea de suspendare.

Argumentele opoziției

Deputații contestau constituționalitatea articolelor III și IV din legea votată pe 5 martie de către majoritatea parlamentară, susținând că prevederile au fost introduse printr-un amendament la un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare, eludând astfel procedura obligatorie a cel puțin două lecturi pentru legile organice. Aceștia au mai argumentat că reducerea pragului de la 61 la majoritate simplă suprimă rolul constituțional al minorității parlamentare și că orice decizie adoptată de o comisie de vetting viciată ar afecta iremediabil drepturile fundamentale ale persoanelor evaluate.

Motivarea Curții

Curtea a subliniat că suspendarea unui act normativ este o măsură extremă, care presupune demonstrarea unor consecințe negative iminente și ireparabile, nu doar invocarea unor riscuri abstracte. În decizie, Curtea a reamintit că rapoartele comisiilor de evaluare au caracter consultativ, potrivit Comisiei de la Veneția, și că persoanele evaluate pot contesta în justiție hotărârile defavorabile ale Consiliului Superior al Magistraturii sau ale Consiliului Superior al Procurorilor. Aceste argumente au invalidat, în opinia Curții, și acuzația de încălcare a principiului separației puterilor.

„Curtea constată că nu există motive pentru suspendarea acțiunii dispozițiilor contestate”, se arată în decizie, semnată de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Sesizarea fusese depusă pe 6 martie de deputații Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin.

Reacția lui Ion Chicu

Unul dintre autorii sesizării, deputatul Ion Chicu, a calificat decizia Curții drept „previzibilă” și a acuzat judecătorii că nu au văzut „nicio urgență” în suspendarea legii.

Comisia Europeană îi cere Parlamentului să consulte Comisia de la Veneția în chestiunea reducerii pragului de vot pentru Comisia Vetting

Comisia Europeană a transmis că Parlamentul de la Chișinău ar trebui să solicite opinia Comisiei de la Veneția privind amendamentul prin care a fost redus pragul de vot pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de vetting. Purtătorul de cuvânt al CE pe teme de democrație, justiție și stat de drept, Markus Lammert, a declarat pentru Teleradio-Moldova că „sprijinul transpartidic” este important pentru a asigura reprezentativitatea și durabilitatea reformelor-cheie din justiție, și că orice schimbări în domeniu ar trebui realizate „într-un mod transparent și incluziv, cu consultarea adecvată a tuturor părților interesate”.

„Reformele legate de statul de drept și de justiție sunt esențiale pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat Lammert pentru TRM.

Amintim că amendamentul contestat a fost adoptat pe 5 martie în două lecturi și promulgat în aceeași zi de președinta Maia Sandu. Prin modificare, pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a fost redus de la 61 la 51 de voturi, după ce, pe 26 februarie, Parlamentul respinsese candidaturile lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne, aceștia obținând doar 53 de voturi din cele 61 necesare. Amendamentul a fost introdus într-un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare — fortificarea securității judecătorilor și procurorilor — procedeu criticat dur de opoziție și societatea civilă pentru lipsă de transparență și grabă.

Președinta Maia Sandu a explicat ulterior că în actuala legislatură nu există suficiente voturi pentru a susține reforma justiției în afara majorității parlamentare și că fără modificarea procedurii numirile ar fi rămas blocate. Candidații sunt selectați inițial de Delegația UE la Chișinău, care transmite Parlamentului o listă scurtă de experți. Sandu a mai precizat că von Hebel a fost supus unor atacuri constante încă de la începutul activității sale în Comisia de Pre-Vetting, deoarece această structură a realizat „cea mai mare curățenie” în sistemul judecătoresc.

A doua zi, pe 6 martie, Parlamentul i-a numit cu 53 de voturi pe von Hebel și Lavigne în comisia de evaluare a procurorilor. Von Hebel a declarat pe 9 martie la Europa Liberă, că este pregătit să-și înceapă activitatea și că reacțiile critice sunt normale în orice proces de reformă majoră. „Există persoane care au interes ca lucrurile să rămână așa cum sunt”, a spus juristul olandez.

---

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

---

---

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

---