Autorităţile iraniene au anunţat marţi, 14 ianuarie, că mai multe persoane, despre care se crede au fost implicate în doborârea avionului de pasageri ucrainean, au fost arestate. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al autorităţilor judiciare din Iran, Gholamhossein Esmaili, informează agenţia de ştiri Reuters.
„Au avut loc ample investigaţii şi unii oameni au fost arestaţi”, a declarat oficialul, fără să ofere alte detalii.
Totodată, președintele Iranului, Hassan Rohani, a anunțat că, în cadrul sistemului judiciar, ar putea fi creată o curte specială, care va examina cauzele producerii catastrofei aviatice, scrie agenția iraniană IRNA.
„Din momentul în care am aflat că nu a fost un accident aviatic obișnuit, am depus multe eforturi pentru a afla circumstanțele exacte în care a fost doborât avionul”, a declarat liderul de la Teheran.
Acesta a mai precizat că noua curte ar trebui să includă judecători de la Curtea Supremă de Justiție și zeci de experți. „Nu este un caz obișnuit, atenția întregii lumi va fi asupra acestui proces de judecată”, a subliniat oficialul.
Totodată, președintele Iranului a lansat acuzații în adresa SUA.
„Vinovat se face nu doar cel care a apăsat pe buton. Sunt și alții. Oamenii noștri știu că a fost o greșeală. Dar ce circumstanțe au condus la această greșeală? Rădăcinile problemelor se află în SUA”, a declarat Hassan Rohani.
Amintim că Teheranul a recunoscut, anterior, că o unitate antiaeriană a Gardienilor Revoluţiei a doborât „din greşeală” avionul companiei Ukrainian Airlines, incident soldat cu moartea celor 176 de persoane aflate la bord.
Avionul a fost doborât în contextul în care Iranul se temea de represalii după ce atacase baze militare din Irak ca ripostă la asasinarea de către SUA a comandantului militar iranian Qassem Soleimani.
Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, susține că procurorii au solicitat 25 de ani de închisoare pentru el „ca să impresioneze”. Adus pe 25 martie în fața instanței, pentru a susține un discurs la etapa dezbaterilor judiciare din dosarul „Frauda bancară”, el a spus jurnaliștilor că va avea „o prezentare utilă pentru instanță, interesantă pentru cei prezenți în sală și, totodată, puțin tristă pentru procurori”.
„În lipsa de probe, s-au emoționat și încearcă să compenseze cu declarații. (…) Părerea mea este: procurorii încearcă să compenseze lipsa totală de probe, care astăzi o să o demonstrez. Cifre aberante de 25, de 100 de ani, știți, ca să impresioneze”, a declarat Plahotniuc, întrebat de jurnaliști cum comentează faptul că procurorii cer 25 de ani de închisoare.
Întrebat cu care probe nu este de acord, el a răspuns: „Puțină răbdare și astăzi o să auziți tot. Elemente mai utile pentru instanță, mai plăcute și interesante pentru voi”. El a adăugat că astăzi va demonstra „anumite episoade care n-au fost până acum, anumite probe”. „O să fie o prezentare utilă pentru instanță, interesantă pentru cei prezenți în sală și, totodată, puțin tristă pentru procurori. (…) De ce tristă? Pentru că ei vor vedea falsurile care le-au făcut în materiale, mutilările în declarații, mutilările în probe, decuplări speciale. (…) Eu am venit pregătit. Regretabil, am lucrat până dimineață. (…) De aceea, când am cerut timp ca să mă pregătesc, eu nu am umblat ca să tergiversez procesul. (…) Sunt complicate condițiile de pregătire în sensul acesta: am 100 de materiale, trebuie să le scriu de mână, după aceea le trimit să le redacteze, vin în redacție. (…) E complicat”.
El a mai spus că nu a făcut cunoștință cu materialele cauzei din 2023 până acum. „Știam că sunt false. Eu doar știam că nu am luat bani din bancă”, a adăugat Plahotniuc.
Procesul de judecată împotriva lui Vladimir Plahotniuc, în dosarul privind frauda bancară, se apropie de final. Partea acuzării și-a expus deja poziția. Procurorii solicită ca Plahotniuc să fie recunoscut vinovat și să i se aplice pedeapsa finală de 25 de ani de închisoare, cu executarea acesteia într-un penitenciar de tip închis. Avocatul său a atras atenția asupra vitezei rapide cu care s-a desfășurat procesul judiciar, insistând că 3–4 ședințe pe săptămână nu oferă apărării timp suficient pentru pregătire și pentru elaborarea unei strategii adecvate. Apărătorul a cerut achitarea inculpatului. După ce apărarea își va prezenta poziția, lui Vladimir Plahotniuc i se va acorda ultimul cuvânt. Ulterior, instanța urmează să anunțe data pronunțării sentinței și să se retragă pentru deliberare.
***
Vladimir Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.
Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.
Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.
