Imagine simbol

Italia interzice burka și niqabul în școli. Meloni: „La școală trebuie să vii cu fața descoperită”

Guvernul Italiei a aprobat un set de măsuri care interzic purtarea burkăi și a niqabului în școli și limitează la 30% numărul elevilor care nu cunosc suficient limba italiană într-o clasă, relatează BBC. Premierul Giorgia Meloni a descris aceste decizii drept „măsuri de bun-simț”, susținând că ele contribuie la integrare, nu la divizare.

„La școală trebuie să mergi cu fața descoperită”, a declarat Meloni, prezentând duminică planurile executivului. Ea a afirmat că nimeni nu ar trebui să decidă în locul unei fete că trebuie să își ascundă fața în numele tradiției.

Ministrul Educației, Giuseppe Valditara, a precizat că plafonul de 30% nu are legătură cu cetățenia elevilor, ci cu nivelul lor de cunoaștere a limbii italiene. Potrivit acestuia, interzicerea niqabului și a burkăi urmărește, de asemenea, promovarea egalității între femei și bărbați.

Măsura vizează doar articolele vestimentare care acoperă fața. Astfel, niqabul – care lasă vizibilă doar zona ochilor – și burka – care acoperă complet corpul și fața, inclusiv printr-o plasă în dreptul ochilor – vor fi interzise. Hijabul, care nu acoperă fața, nu este vizat de noile reguli.

Datele centrului de cercetare Fondazione ISMU arată că elevii fără cetățenie italiană reprezintă 11,6% din totalul elevilor din Italia.

Aplicarea limitei de 30% va diferi în funcție de nivelul de învățământ. În școala primară, regula se va aplica copiilor fără cetățenie italiană care s-au născut în afara țării sau care nu au frecventat grădinița timp de cel puțin doi ani. În învățământul gimnazial și liceal, măsura îi va viza pe elevii fără cetățenie italiană care nu au studiat cu succes în sistemul educațional italian timp de minimum trei ani.

Autoritățile locale din domeniul educației vor avea obligația de a repartiza mai echilibrat între școlile din aceeași zonă elevii care întâmpină dificultăți în utilizarea limbii italiene. În situațiile în care acest lucru nu este posibil, vor putea fi aplicate excepții, iar elevii vor beneficia de cursuri suplimentare de limba italiană.

Valditara a declarat că scopul măsurii este prevenirea apariției așa-numitelor „clase-ghetou”.

Noile prevederi îi vizează și pe părinți. Potrivit agenției Ansa, instituțiile de învățământ vor trebui să informeze serviciile sociale atunci când barierele lingvistice persistente ale părinților sau ale altor persoane responsabile de creșterea copilului împiedică integrarea acestuia. În același timp, autoritățile vor oferi cursuri gratuite de limba italiană pentru adulți.

Opoziția susține că inițiativa are mai degrabă un scop politic decât unul educațional. Criticii acuză guvernul Meloni că încearcă să atragă electoratul lui Roberto Vannacci, general în rezervă și lider al partidului de extremă dreapta Futuro Nazionale („Viitorul Național”), considerat un potențial rival pentru dreapta aflată la guvernare.

Lidera Partidului Democrat (PD), Elly Schlein, a calificat proiectul drept o acțiune de propagandă și a afirmat că aplicarea lui este nerealistă. La rândul său, vicepreședinta Camerei Deputaților și deputată PD, Anna Ascani, a acuzat guvernul că folosește școala și elevii în scopuri politice.

Participând prin videoconferință la conferința de presă din New York, Valditara a respins aceste acuzații.

„Nu noi îl urmărim pe Vannacci, ci el ne urmărește pe noi”, a declarat ministrul.

Vannacci s-a declarat favorabil măsurilor, dar a susținut că acestea ar fi trebuit adoptate cu mult timp în urmă.

Între timp, liderul partidului Liga, Matteo Salvini, care a prezentat recent un pachet separat de măsuri împotriva așa-numitului „islam politic”, l-a criticat pe Vannacci, afirmând că acesta „votează constant împotriva guvernului”. Salvini și-a exprimat totodată speranța că partidul Futuro Nazionale va sprijini noile propuneri ale Ligii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: