Politică

Joe Biden și Vladimir Putin au discutat la telefon despre Ucraina. Putin ceruse ca dialogul să aibă loc luni

Mihaela Conovali
| 13 februarie, 2022
10:31

Președinții Joe Biden și Vladimir Putin au avut sâmbătă o discuție telefonică, pe fondul îngrijorărilor tot mai crescute ale Occidentului că războiul ar putea izbucni în orice moment în Ucraina, scrie Reuters, relatează Digi24.ro.

Convorbirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin a durat o oră și două minute. Discuția dintre cei doi lideri a avut loc la câteva ore după ce, sâmbătă, SUA și-au mutat o parte din forțe în afara Ucrainei și au ordonat evacuarea majorității personalului ambasadei sale de la Kiev, temându-se că o invazie rusă ar putea avea loc în următoarele zile.

Convorbirea telefonică a început la ora 18:04. Anterior discuției dintre cei doi șefi de stat, șefii diplomațiilor, Antony Blinken și Serghei Lavrov, au avut la rândul lor o conversație la telefon.

Vladimir Putin a cerut ca dialogul telefonic să aibă loc luni, a dezvăluit un oficial de la Casa Albă, dar Joe Biden a insistat să discute cât mai curând posibil, în contextul în care Washingtonul a enumerat dovezi tot mai puternice privind un posibil atac în Ucraina.

Joe Biden este de părere că o înțegere de tip unu-la-unu cu Putin este cea mai bună soluție pentru această criză.

„Continuăm să vedem semne de escaladare din partea Rusiei, inclusiv sosirea de noi forţe la graniţa cu Ucraina”, a declarat consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Joe Biden, Jake Sullivan, într-un briefing de presă. Această invazie poate interveni „oricând”, inclusiv înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de la Beijing, programată pe 20 februarie, a adăugat el.

Și tot sâmbătă, înainte de a vorbi cu Joe Biden, Vladimir Putin a vorbit la telefon aproape două ore cu Emmanuel Macron, președintele Franței, pe care îl primise săptămâna aceasta la Kremlin. Macron i-a transmis lui Putin „preocupările partenerilor și aliaților săi europeni”, potrivit Palatului Elysee, și i-a spus președintelui rus că un dialog sincer nu este compatibil cu escaladarea.

Potrivit presei franceze, convorbirea dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin a durat 1 oră și 40 de minute. „Convorbirea a fost o ocazie de a continua discuțiile dintre cei doi șefi de stat care au avut loc luni, 7 februarie, la Moscova”, se arată într-un comunicat al Palatului Elysee.

„Cei doi președinți au discutat despre ce trebuie făcut pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk și au continuat discuțiile privind condițiile pentru securitate și stabilitate în Europa. Amândoi și-au exprimat dorința de a continua dialogul cu privire la aceste două puncte”, precizează comunicatul Președinției franceze.

Versiunea Kremlinului: Putin a avut o serie de reproșuri

Kremlinul subliniază într-un comunicat că Emmanuel Macron a fost cel care a vrut să vorbească la telefon cu Vladimir Putin și sugerează că președintele rus a avut de făcut o serie de reproșuri. În plus, Kremlinul spune că armamentul furnizat de occidentali Kievului „creează premisele pentru posibile acțiuni agresive ale forțelor de securitate ucrainene în Donbas”.

„În continuarea discuțiilor purtate cu ocazia recentei vizite a președintelui francez la Moscova, a avut loc un schimb de opinii aprofundat pe teme legate de asigurarea garanțiilor de securitate juridică pe termen lung pentru Federația Rusă și depășirea impasului în soluționarea conflictului intern ucrainean, inclusiv ținând cont de discuțiile lui Emmanuel Macron cu liderii ucrainean, american și mai mulți lideri europeni”, spune Kremlinul.

„Vladimir Putin a atras din nou atenția asupra lipsei de reacții substanțiale ale SUA și NATO la inițiativele rusești bine cunoscute. A fost subliniată, de asemenea, lipsa de voință a principalelor țări occidentale de a determina autoritățile de la Kiev să pună în aplicare acordurile de la Minsk, fapt demonstrat încă o dată de runda de consultări fără rezultat a consilierilor politici ai liderilor din formatul Normandia, care a avut loc la Berlin la 10 februarie”, arată comunicatul Kremlinului.

Totuși, comunicatul Kremlinului se încheie într-o notă mai optimistă: „S-a convenit să se mențină în continuare aceste chestiuni în centrul dialogului ruso-francez la cel mai înalt nivel”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

discutie, Emmanuel Macron, Joe Biden, SUA, top, Vladimir Putin, телефон

Știri similare

Știri

Cum arată botul lui Șor care adună date personale, anunță sarcini și promite „bonusuri” și ce riscați dacă dați curs VIDEO

Alegeri 2025

Partidul Social Democrat European, înregistrat pentru parlamentare. Ulianovschi: „Aveți ce susține”

Alegeri 2025

Dosarul „Renaștere”, blocat la CEC: propunerea de înregistrare a partidului la alegeri, respinsă. Ce urmează

Ecaterina Arvintii
| 15 august, 2025
17:47

Partidul „Renaștere” – a cărui dizolvare este cerută în instanță – nu a fost înregistrat în cursa pentru alegerile parlamentare. Decizia a fost luată pe 15 august de Comisia Electorală Centrală (CEC), în ciuda unui raport pozitiv care arăta că actele depuse respectă prevederile legale și recomandau înregistrarea formațiunii. Din cei nouă membri ai CEC prezenți la ședință, trei au susținut înregistrarea partidului, cinci au votat împotrivă, iar unul s-a abținut.

Raportul prin care se recomanda înregistrarea Partidului „Renaștere”, afiliat fugarului condamnat Ilan Șor, a fost prezentat de Vasile Postolache, numit membru al CEC la propunerea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Potrivit acestuia, partidul a respectat toate cerințele legale și poate fi înregistrat în scrutinul din toamnă.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a amintit, în reacție, că Ministerul Justiției a cerut în instanță dizolvarea Partidului „Renaștere”, ca succesor al fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Caraman a propus înregistrarea formațiunii „sub rezerva revocării”, în cazul în care Curtea de Apel va emite o decizie înainte de alegeri. Propunerea nu a fost susținută de ceilalți membri ai autorității electorale.

În cele din urmă, proiectul prezentat de Postolache a fost respins cu votul a cinci membri din cei nouă prezenți. Caraman a explicat că, în continuare, CEC va examina posibilitatea desemnării unui alt raportor și elaborarea unei noi soluții, care va fi discutată într-o ședință viitoare.

„Decizia este una negativă, la această etapă, pentru că nu s-au întrunit numpărul necesar de voturi pentru ca Partidul „Renaștere”, cu lista de candidati, să fie înregistrat pentru a participa în alegerile parlamentare. (…) Procedural, trebuie să venim cu un alt proiect, cu un alt raportor, deja cu o altă soluție, pentru că CEC trebuie să adopte o soluție vizavi de acest caz. Acest proiect era cu înregistrare și nu este susținut”, a explicat președinta CEC.

În reacție, membrii formațiunii politice au acuzat autoritatea electorală că ar fi luat o decizie motivată politic.

„Aceasta nu este o decizie, ci o răzbunare politică la ordinul direct de sus. În Moldova nu se mai joacă cu democrația — puterea elimină brutal din cursă pe toți cei care îi sunt incomozi”, a declarat „Renaștere” într-un comunicat emis urmare a deciziei CEC.

Autoritatea electorală nu a comentat acuzațiile, deocamdată.

Precizăm că patru partide politice afiliate oligarhului fugar Ilan Șor riscă să fie dizolvate. Este vorba despre „Renaștere”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”,„Șansă” și „Victorie”. Acestea sunt vizate de o cerere depusă, pe 11 august, de Ministerul Justiției la Curtea de Apel Centru. Autoritățile solicită ca cele patru formațiuni politice să fie recunoscute ca succesoare ale ex-Partidului „Șor” – declarat neconstituțional – și, prin urmare, să fie dizolvate.

Mai mult, pe 14 august, CEC a anunțat că va sesiza Procuratura Anticorupție și, suplimentar, Ministerul Justiției după ce FASM, „Victorie”, „Șansă” și „Renaștere” ar fi organizat evenimente fără acte care să confirme legalitatea folosirii a aproape 3 milioane de lei. Totodată, Comisia a somat Partidul „Renaștere” și pe Victoria Furtună să vireze în bugetul de stat, în total, aproximativ 309 mii de lei. Acțiunile vizează campania pentru alegerile prezidențiale și referendumul din toamna anului 2024.