captură video

„Jos cenzura”: Jurnaliștii de la Canal 5 au protestat la Consiliul Audiovizualului. Reacția instituției

Angajații postului de televiziune Canal 5 au protestat vineri, 22 martie, în timpul ședinței Consiliului Audiovizualului (CA), față de decizia autorităților de a suspenda temporar activitatea postului TV. Aceștia au dat buzna la ședința prezidată de Liliana Vițu, președinta CA, cu pancarte pe care erau scrise două mesaje, unul în limba rusă și altul în limba română, „Jos cenzura” și „Libertate de exprimare jurnaliștilor”, cerând CA să se expună public în raport cu decizia din ajun a Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională. „Rolul CA nu este doar să sancționeze mass-media, dar și să o apere”, au spus angajații Canal 5.

„Suntem aici pentru a vă cere ajutorul, atitudinea și implicarea. (…) Noi suntem practic, singurul post TV care îndeplinește toate legile, nu am fost sancționați, nu am avut abateri, nu am făcut propagandă, nu am făcut nimic ca să deranjam. Singurul lucru pe care l-am făcut a fost să punem întrebări incomode. (…) Noi vrem și vă cerem sa vă expuneți public despre această situație, despre aceste abuzuri și să ne spuneți unde noi am greșit, ce am încălcat, ce sancțiuni avem. (…) Noi nu știm la ce să ne așteptăm. Mâine ne suspendați licența sau nu ce înseamnă asta?”, a declarat Tatiana Țurcanu, producător-știri la Canal 5.

În replică, președinta CA, Liliana Vițu, a declarat că, doar pe parcursul anului 2023, postul de televiziune a fost sancționat repetat de CA, inclusiv pentru încălcarea Codului electoral: „Anul trecut, suma amenzilor a fost de 77 de mii de lei”.

Membrii CA, inclusiv Liliana Vițu, a îndemnat jurnaliștii Canal 5 să pună întrebări autorității care a decis să suspende temporar activitatea postului de televiziune la care sunt angajați, și nu CA: „Decizia nu a fost lată de CA și nu văd cum am putea sa ne pronunță pe o situație care nu ține de noi. (…) Treceți drumul și întrebați în altă parte. (…) Discuția asta nu trebuie să aibă loc la CA, dar la instituția care a luat decizia”.

„Noi vă cerem ajutorul, să ne spuneți ce am greșit și dacă încălcările sunt atât de grave încât am putea să ne așteptăm la suspendarea licenței de emisie”, a răspuns Tatiana Țurcanu.

„Urmează să rămânem cu membrii să discutăm, să vedem ce acțiuni se impun sau dacă se impune vreo declarație sau acțiune din partea noastră pe o decizie care nu este a CA-ului”, a răspuns, în replică, președinta CA, Liliana Vițu.

***

Amintim că Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, din care face parte inclusiv premierul Dorin Recean și directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), a decis, pe 20 martie, sistarea temporară a valabilității actelor permisive, ca și măsură preventivă, ale companiei SRL „Media Content Distribution”, care deține televiziunea Canal 5 și postul de radio Maestro FM, în urma constatării unor „bănuieli rezonabile privind implicarea beneficiarilor efectivi ai companiei în activități care afectează securitatea statului”.

Decizia a fost luată la propunerea șefului SIS, Alexandr Musteață, după ce a fost stabilit că beneficiarii efectivi ai Canal 5 sunt fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Reprezentanții postului TV au numit decizia „un nou atac la libertatea de exprimare”.

Reamintim în acest context că, pe 1 martie 2024, Consiliul Audiovizualului raporta că TV-Găgăuzia și Canal 5 au preluat conținuturi de la posturile de televiziune cu licență suspendată: Primul în Moldova, ITV, Orhei TV, TV6 și Orizont TV.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: