gazeta.ru

Judecătorii au respins cererea de eliberare a teroristului norvegian Anders Breivik, care a ucis 77 de oameni

Judecătorii norvegieni au respins solicitarea privind eliberarea înainte de termen a teroristului de extremă dreaptă Anders Behring Breivik, condamnat la 21 de ani de închisoare pentru uciderea a 77 de oameni în anul 2011. 

Instanța a ajuns la concluzia că deținutul „nu a manifestat mustrări de conștiință semnificative” și nu a dat dovadă de empatie față de victimele atacului terorist. De asemenea, judecătorii consideră că există riscul ca Breivik să repete violențele din trecut.

„Verbal și-a manifestat regretul față de victime. În același timp, și-a justificat acțiunile și este posibil să le considere drept justificate, pe motiv că majoritatea victimelor nu erau copii, ci „persoane care ocupau funcții de conducere”. Și asta în pofida faptului că trebuie să știe că printre decedați erau și copii cu vârsta de până la 14 ani”, se arată în încheierea magistraților.

Procurorii au cerut ca cererea de eliberare să fie respinsă: „Este același Breivik care a atras tineri, i-a mințit și i-a făcut să creadă că vor primi ajutor, însă apoi i-a împușcat”.

La rândul său, teroristul susține că i-ar fi fost „spălat creierul”, de aceea nu ar trebui să fie considerat vinovat de cele întâmplate. Înainte de debutul ședinței de judecată, el a ridicat mâna într-un salut nazist și a afișat mai multe pancarte cu sloganul „războiul civil al naziștilor” și îndemnul „opriți genocidul popoarelor noastre albe”.

Avocatul său a insistat că „condițiile de detenție îl pot face pe Breivik mai periculos, iar eliberarea sa va deveni imposibilă”. De asemenea, apărătorul susține că din cauza condițiilor în care este ținut clientul său, judecătorul nu poate decide dacă deținutul este demn de încredere pentru eliberare înainte de termen.

***

La 22 iulie 2011, Breivik a comis un atentat cu o maşină-capcană în zona clădirilor guvernamentale din Oslo, în urma căruia au murit opt oameni. Apoi, el s-a deplasat pe insula Utoya, loc în care se desfăşura o tabără de vară pentru tineret a Partidului Laburist, unde a ucis 69 de persoane, scrie Agerpres.

Atacurile au fost cele mai grave acte de violenţă comise în Norvegia după al Doilea Război Mondial. În 2012, Anders Behring Breivik a fost condamnat la pedeapsa maximă, 21 de ani de închisoare, care poate fi prelungită pe termen nelimitat dacă se consideră că deţinutul este o ameninţare continuă pentru societate.

În 2018, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a respins plângerea lui Breivik cu privire la „condițiile inumane din închisoare”. Judecătorii CEDO au constatat că informațiile erau false.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: