Андрей Мардарь / NewsMaker

Jurnaliști, activiști și politicieni, interceptați ilegal. Cinci ex-ofițeri au fost găsiți vinovați, dar au scăpat de pedeapsă

Fostul șef al Direcției nr. 5 din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și alți patru ofițeri de investigații au fost recunoscuți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții private și a secretului corespondenței, însă au fost eliberați de răspundere penală deoarece a expirat termenul de prescripție. Sentința a fost pronunțată pe 20 august de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Potrivit unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, instanța a constatat că cei cinci foști angajați ai Direcției nr. 5 au fost implicați în dispunerea ilegală a unor măsuri speciale de investigație împotriva mai multor persoane, inclusiv activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

Conform probelor administrate de procurori, în perioada 2017–2018, fostul șef al direcției ar fi organizat prezentarea unor informații false privind presupuse dezordini în masă și persoane care urmau să participe la acestea. În baza acestor date, ofițerii de investigații au întocmit și prezentat rapoarte procurorilor din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, solicitând autorizarea și prelungirea unor măsuri speciale de investigație.

Este vorba despre interceptarea și înregistrarea comunicărilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la operatorii de comunicații electronice și documentarea cu mijloace tehnice speciale.

Procuratura Anticorupție susține că rapoartele respective au stat la baza unor încheieri emise de judecători de instrucție, care au permis efectuarea măsurilor speciale de investigație. Totuși, evenimentele de protest invocate ca justificare pentru inițierea urmăririi penale fie nu au avut loc, fie au fost autorizate legal, fie nu au fost însoțite de acte de violență. De asemenea, anchetatorii nu au stabilit prin probe o legătură între autorii unor comentarii online și persoanele care au fost ulterior supuse supravegherii.

Instanța a admis parțial și acțiunile civile depuse de persoanele vătămate. Astfel, cei cinci inculpați vor trebui să achite, în mod solidar, despăgubiri morale pentru 14 persoane care au susținut acțiunea civilă. Fiecare dintre acestea va primi între 35 000 și 40 000 de lei, suma totală acordată fiind de 495 000 de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: