În decurs de o săptămână, pe Nistru au avut loc două incidente în care grănicerii ucraineni au trecut frontiera Moldovei în timp ce urmăreau ucraineni care se eschivau de la încorporare. În raionul Soroca, s-a ajuns la folosirea forței, intervenția localnicilor, spitalizarea unui fugar și deschiderea a două dosare penale pentru trecerea ilegală a frontierei. NewsMaker a analizat, împreună cu experții, unde se încheie atribuțiile reprezentanților străini ai forțelor de ordine, dacă sătenii aveau dreptul să-l „scape” pe fugar și să filmeze incidentul și dacă solicitanții de azil aflați în asemenea situații riscă extrădarea în Ucraina.
Ce s-a întâmplat?
Săptămâna trecută, pe 15 octombrie, Alexei Covali, un locuitor al Kievului în vârstă de 49 de ani, a încercat să traverseze înot Nistrul în apropierea satului Holoșnița, pentru a ajunge în Moldova. O patrulă a Serviciului de Stat de Grăniceri al Ucrainei a pornit în urmărirea lui cu o barcă.
Potrivit bărbatului și martorilor oculari, grănicerii ucraineni l-au lovit cu vâsla și au încercat să-l tragă înapoi în barcă, deși ajunsese deja lângă malul moldovenesc. În urma loviturilor, bărbatul a suferit o comoție cerebrală și a ajuns la spitalul din Soroca. Localnicii au intervenit, au intrat într-o dispută verbală cu grănicerii ucraineni și l-au ajutat pe bărbatul rănit să iasă pe uscat. Martorii oculari au filmat întreaga scenă, inclusiv schimbul de replici dintre localnici și ucraineni.
Purtătorul de cuvânt al Serviciului de grăniceri al Ucrainei, Andrei Demcenko, a declarat că patrula nu intenționa să debarce în Moldova. Potrivit lui, barca a ajuns la malul moldovenesc din cauza unui banc de nisip și a defectării motorului, iar un grup de localnici „a acționat cu amenințări”.
Localnicii care l-au „scăpat” pe fugar de grănicerii ucraineni au alertat Poliția de Frontieră a Moldovei. Angajații acesteia au ajuns la fața locului, au reținut doi grăniceri ucraineni și au ridicat armele și barca. Procuratura a pornit un dosar penal pentru trecerea ilegală a frontierei. Ulterior, cei doi grăniceri au fost predați părții ucrainene în cadrul procedurilor bilaterale.
Două zile mai târziu, un incident similar a avut loc în apropierea satului Vasilcău, unde o patrulă a Poliției de Frontieră a reținut alți doi grăniceri ucraineni. Potrivit informațiilor oficiale, aceștia se aflau în exercițiul funcțiunii și încercau să rețină un cetățean ucrainean pe Nistru, în imediata apropiere a malului moldovenesc.
Ucraineanul care a fugit traversând Nistrul a solicitat și el azil în Moldova. Reprezentanții ucraineni ai forțelor de ordine au fost duși la Sectorul Poliției de Frontieră Soroca, iar procuratura a deschis al doilea dosar penal în baza articolului privind trecerea ilegală a frontierei.
Cine a încălcat legea?
Incidentul de la Holoșnița ridică întrebări de ordin juridic. Avocatul Alexandru Bot, membru al comunității de experți Watchdog, a declarat pentru NM că grănicerii ucraineni nu aveau dreptul să continue urmărirea pe teritoriul Moldovei.
„Atribuțiile unui grănicer, ca și ale oricărui reprezentant al autorității, se încheie acolo unde se încheie statul său. Constituția Moldovei (art. 3) declară teritoriul țării inalienabil, iar malul de lângă Holoșnița nu face excepție. Codul penal se aplică tuturor celor care au săvârșit o faptă pe acest teritoriu. Excepție fac diplomații și persoanele care, potrivit tratatelor internaționale, nu sunt supuse jurisdicției moldovenești”, a explicat juristul.
El a amintit că dreptul internațional prevede noțiunea de „urmărire la cald”, care permite pazei de coastă a unui stat riveran să urmărească o navă străină în largul mării, dacă există motive suficiente să considere că aceasta a încălcat legile și regulile statului respectiv.
„Dar acest lucru este valabil doar pe mare și chiar și acolo urmărirea se întrerupe de îndată ce fugarul intră în apele altui stat. Pe uscat și pe un râu de frontieră, urmărirea unei persoane pe teritoriul altui stat este posibilă doar în baza unui tratat special, așa cum se întâmplă, de exemplu, în spațiul Schengen. Nu cunosc un asemenea acord între Moldova și Ucraina. Judecând după comportamentul părților, nici ele nu știu de existența lui. Procuratura moldovenească a pornit un dosar penal în baza art. 362 din Codul penal, privind trecerea ilegală a frontierei de stat”, a adăugat Bot.
Potrivit lui, versiunea privind defectarea bărcii cu motor este relevantă pentru a stabili dacă grănicerii ucraineni au acționat cu intenție. Totuși, Bot spune că, și dacă barca a fost dusă de curent la malul moldovenesc, acest lucru nu îi dădea grănicerului ucrainean dreptul să lovească cu vâsla. „Fugarul însuși, potrivit legilor moldovenești, nu este un infractor. Art. 362 din Codul penal nu se aplică străinilor care au trecut frontiera fără acte pentru a solicita azil, iar el a depus o asemenea cerere. Soarta lui va fi decisă de autoritățile moldovenești”, a precizat expertul.
Referindu-se la localnicii care au intrat în conflict cu grănicerii ucraineni, Bot a spus că aceștia aveau dreptul să intervină. Potrivit Codului penal, nu constituie infracțiune respingerea unui atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva propriei persoane, a altei persoane sau a unui interes public, dacă atacul pune grav în pericol persoana.
„Poate fi apărată și o persoană complet străină. Potrivit datelor disponibile, omul era lovit cu vâslele chiar în apă. A ajuns la spitalul din Soroca cu o comoție cerebrală, iar grănicerii, potrivit martorilor oculari, încercau să-l ducă înapoi pe malul ucrainean. Este greu de imaginat un exemplu mai evident de atac pe care legea permite să-l respingi”, a spus avocatul.
Potrivit lui, dificultatea acestei situații constă în faptul că este vorba despre persoane cu funcții de răspundere aflate în exercițiul funcțiunii, iar împotrivirea față de acțiunile legale ale autorităților nu este considerată apărare. „Doar că, pe malul moldovenesc, grănicerul ucrainean nu deține nicio autoritate. Uniforma lui nu înseamnă aici mai mult decât îmbrăcămintea oricărui alt străin, iar acțiunile sale violente nu se deosebesc cu nimic, pentru dreptul moldovenesc, de violența unei persoane private”, a explicat juristul.
Referindu-se la faptul dacă martorii oculari puteau să-i filmeze pe grăniceri, Bot a spus că libertatea de exprimare și dreptul la informație sunt protejate de Constituție și de Legea „Cu privire la frontieră”, iar regulile regimului de frontieră interzic filmarea în cazuri punctuale. Fără acordul grănicerilor și al vameșilor, nu pot fi filmate punctul de trecere și procedurile de control din acesta. Pentru zborurile dronelor în zona de frontieră de 10 kilometri este necesară permisiunea Poliției de Frontieră. „Adică legea indică explicit locurile și modalitățile în care filmarea este restricționată, iar un telefon obișnuit pe malul râului nu intră în această listă. Incidentul de lângă Holoșnița nu s-a produs într-un punct de trecere”, a pus punctul pe i expertul.
Reprezentanții Agenției ONU pentru Refugiați din Moldova (UNHCR) au declarat pentru NM că Moldova este parte la Convenția din 1951 privind statutul refugiaților și la Protocolul din 1967. Prin urmare, țara este obligată să respecte standardele internaționale de protecție a refugiaților, inclusiv principiul nereturnării, și să asigure respectarea drepturilor și accesul la servicii pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională.
Orice persoană are dreptul să solicite azil, inclusiv bărbații de vârsta încorporării, iar trecerea ilegală a frontierei nu anulează acest drept. Legea privind azilul în Moldova prevede că persoanele care solicită protecție nu trebuie trase la răspundere pentru intrarea sau șederea ilegală pe teritoriul țării.
„Persoanele care și-au exprimat dorința de a solicita azil trebuie să aibă acces la procedura de acordare a azilului. Ele au dreptul la examinarea individuală a cererii, la serviciile unui interpret și la asistență juridică în conformitate cu legea, la respectarea confidențialității și la posibilitatea de a contesta o decizie negativă. Potrivit Legii «Privind azilul», solicitanții de azil beneficiază de protecție împotriva expulzării, extrădării sau returnării”, au explicat reprezentanții UNHCR.
Totodată, agenția a precizat că aspectele legate de serviciul militar trebuie evaluate în funcție de situația fiecărei persoane și de criteriile de protecție aplicabile. Eschivarea de la mobilizare nu este, în sine, un motiv suficient pentru acordarea statutului de refugiat, dar nici nu exclude posibilitatea obținerii acestuia.
Orice persoană care solicită azil trebuie să aibă acces la procedura de acordare a acestuia. Deciziile privind extrădarea sau returnarea trebuie să respecte principiul nereturnării, care interzice trimiterea unei persoane într-o țară sau pe un teritoriu unde riscă persecuții, tortură sau alte forme de tratament inuman.
În contextul războiului din Ucraina, Agenția ONU pentru Refugiați continuă să îndemne statele să nu returneze forțat în această țară cetățenii care au locuit acolo anterior, inclusiv pe cei ale căror cereri de azil au fost respinse.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
