Kievul, sub atac: două perosane au murit, iar alte șapte – rănite. Victime și în regiunea Sumî

Rusia a lansat un atac de amploare asupra Ucrainei în noaptea de 6 spre 7 mai, vizând în special capitala Kiev, unde două persoane au murit, iar șapte au fost rănite. Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, forțele ruse au folosit patru rachete balistice și 142 de drone, dintre care jumătate au fost de tipul „Shahed”. Atacurile au continuat și dimineața, iar zeci de drone au rămas active în spațiul aerian al Ucrainei.

Kievul a fost vizat de două ori: o dată cu rachete balistice și apoi, în zorii zilei, cu drone. „Toate serviciile sunt pe teren, oferind ajutor populației”, a transmis Zelenski. Până la această oră, au fost raportate șapte persoane rănite, inclusiv patru copii. Din păcate, o femeie și fiul ei au murit în urma atacurilor.

Regiunile Zaporojie, Donețk, Jitomir, Herson și Dnipropetrovsk au fost și ele lovite. Președintele ucrainean a precizat că, în Sumî, trupele ruse au lansat bombe aeriene asupra localității Velyka Chernechchyna chiar în timpul operațiunilor de salvare, după un atac cu rachetă balistică.

Volodimir Zelenski a făcut un nou apel către comunitatea internațională, cerând măsuri mai ferme împotriva Federației Ruse. „Doar o presiune puternică asupra Rusiei și întărirea regimului de sancțiuni pot deschide calea către diplomație. Orice măsură care privează agresorul de resursele necesare pentru a duce războiul trebuie aplicată pentru a asigura o pace durabilă. Rusia trebuie să răspundă pentru ceea ce face”, a declarat liderul de la Kiev, mulțumind în același timp partenerilor care susțin Ucraina cu sisteme de apărare antiaeriană.

Cel puțin trei persoane au fost ucise și alte unsprezece au fost rănite marți seara într-un atac rusesc cu rachetă balistică asupra orașului Sumî din nord-estul Ucrainei. Autoritățile locale transmit că printre victime se află și copii, relatează Kyiv Independent. Potrivit informațiilor preliminare, trupele ruse au folosit o rachetă balistică, a anunțat Administrația Militară a regiunii Sumî. Aceasta a fost lansată în jurul orei 17:30, ora locală, vizând infrastructura civilă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: