Klaus Iohannis i-a cerut lui Vladimir Zelenski să modifice legea care interzice drepturile minorității române din Ucraina

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut pe 4 ianuarie o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, căruia i-a transmis că „noua lege a minorităților naționale a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române” și i-a cerut rezolvarea situației. Informațiile au fost confirmate de către Administrația Prezidențială de la București, scrie Digi24.

Klaus Iohannis a reiterat faptul că România va continua să acționeze pentru a ajuta Ucraina și poporul ucrainean, atât timp cât va fi nevoie.

„Președintele Klaus Iohannis a exprimat profunda îngrijorare și preocupare față de continuarea atacurilor armatei ruse asupra obiectivelor civile și a infrastructurii critice ale Ucrainei, care reprezintă crime de război conform dreptului internațional umanitar, și a condamnat ferm atacurile aeriene neîncetate ale Rusiei, care au lăsat Ucraina în întuneric și frig. Președintele României a reamintit sprijinul consistent și multidimensional acordat de țara noastră, atât prin asistență directă, sprijin pentru refugiați, furnizarea de generatoare, respectiv facilitarea tranzitului de cereale, cât și prin susținerea integrării europene a Ucrainei, a adoptării sancțiunilor împotriva Rusiei și, respectiv, a acțiunilor vizând izolarea internațională a Rusiei. În context, Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că România va continua să acționeze pentru a ajuta Ucraina și poporul ucrainean, atât timp cât va fi nevoie”, se arată în comunicatul remis de Palatul Cotroceni.

Totodată, liderul de la București s-a referit pe larg la recenta lege a minorităților naționale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina.

„Klaus Iohannis i-a solicitat Președintelui Zelenski identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi Președinți au agreat ca în perioada imediat următoare miniștrii de externe ai celor două țări să aibă discuții cu privire la soluționarea bilaterală a aspectelor menționate”, se mai arată în comunicat.

La rândul său, Președintele Ucrainei a scris pe Twitter că i-a mulțumit României pentru solidaritate și sprijin în ceea ce privește rezistența în fața agresiunii ruse.

„Împreună cu președintele Klaus Iohannis am convenit asupra pașilor pentru dezvoltarea în continuare a cooperării dintre Ucraina și România, în primul rând în sectorul apărării. Am mulțumit României pentru solidaritatea și sprijinul acordat în ceea ce privește rezistența în fața agresiunii ruse. Am discutat formula de pace și problemele agendei bilaterale”, se arată în mesajul transmis de liderul de la Kiev pe rețelele sociale.

În legea cu privire la minoritățile naționale din Ucraina, adoptată pe 13 decembrie, persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene. Printre aceste prevederi se numără:

  • subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
  • nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;
  • persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;
  • dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
  • subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale; nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;
  • subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

РБК

Muncă forțată în loc de închisoare: cetățeana R. Moldova Karina Țurcan, condamnată în Rusia la 15 ani, a obținut înlocuirea pedepsei

Cetățeana Republicii Moldova Karina Țurcan, condamnată în Rusia la 15 ani de închisoare pentru spionaj în 2020, a obținut înlocuirea pedepsei cu muncă forțată. Informația a fost comunicată de agenția rusă TASS, cu referire la documente judiciare.

Potrivit documentelor, prima încercare a Karinei Țurcan de a obține înlocuirea restului pedepsei cu muncă forțată a avut loc în mai 2026, însă instanța a încetat examinarea cererii sale. Pe 18 noiembrie, judecătorii au decis să admită o nouă solicitare. Decizia poate fi contestată, întrucât nu a intrat încă în vigoare.

***

Fostul top manager al companiei rusești „Inter RAO”, Karina Țurcan, care deținea cetățenia a trei state – Rusia, Republica Moldova și România – a fost reținută în vara anului 2018. Potrivit apărătorilor săi, Serviciul Federal de Securitate de la Moscova susținea că aceasta devenise agent secret în 2004 și colabora cu serviciile speciale moldovenești. Ulterior, în aprilie 2015, Țurcan ar fi intrat în posesia unui proiect al Ministerului Energeticii din Rusia privind activitatea anumitor companii rusești din domeniul energetic. În octombrie același an, aceasta ar fi transmis documentul serviciilor speciale din Republica Moldova, primind în schimb bani. Țurcan nu și-a recunoscut vinovăția și a susținut că probele din dosar au fost falsificate.

În ianuarie 2020, Karina Țurcan a fost eliberată din detenție. Într-un interviu, aceasta a declarat că acuzația se bazează pe un chestionar din dosarul unui agent al Serviciului de Informații din Republica Moldova, unde sunt indicate informații personale care coincid cu datele lui Țurcan. Detalii AICI. În februarie 2020, Țurcan a fost arestată din nou.

În decembrie 2020, șeful companiei energetice „Inter RAO” susținea că Țurcan ar fi fost acuzată de spionaj în favoarea Republicii Moldova în urma unui conflict cu fostul lider al regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuk. Detalii AICI.

În decembrie 2020, judecătorii ruși au condamnat-o la 15 ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de spionaj în favoarea Republicii Moldova. Detalii AICI. Iar suma de 656 de milioane de ruble, confiscată în cadrul dosarului, a fost trecută în proprietatea statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: