La Varnița, pe 15 noiembrie, polițiști îmbrăcați în veste antiglonț i-au împins pe combatanți din drum pentru a debloca traseul. La fața locului sunt prezenți deputații Partidului Acțiune și Solidaritate Igor Grosu și Lilian Carp.
Combatanții au blocat un drum care duce la secțiile de votare, locuitorilor din Transnistria. Ei spun că urmăresc toate mașinile și mulți trec pe lângă ei de mai multe ori. Un echipaj de poliție a ajuns la fața locului, oamenii legii, fiind îmbrăcați în veste antiglonț. I-au împins pe protestatari din drum și au lăsat mașinile să treacă.
Protestatarii strigă poliției că „protejează separatiștii”.
Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova nu știu încă pentru cine vor vota la alegerile parlamentare, care urmează să aibă loc peste puțin mai mult de două săptămâni. Datele au fost prezentate de compania iData pe 8 septembrie. Însă numărul mare al „indecișilor” înaintea alegerilor a devenit de mult timp o tradiție în țară. NM, împreună cu experți, a analizat de ce se întâmplă acest lucru și unde ar putea merge voturile celor care încă ezită.
Ce arată sondajele?
Pe 8 septembrie, compania iData a prezentat rezultatele unui nou sondaj preelectoral. Potrivit acestora, 42,6% dintre respondenți nu știu pentru cine vor vota, în timp ce 56% s-au decis deja. Totodată, 87,7% au declarat că vor merge sigur la urne, iar doar 10,9% au spus că se vor abține.
Este de menționat că acest sondaj a fost realizat după o metodologie diferită — datele au fost recalculate ținând cont de structura demografică reală a alegătorilor. În trecut, cercetările se bazau pe un eșantion sociologic clasic, însă și acestea indicau un procent ridicat de indeciși. De exemplu, în sondajul din 20 august, 28,3% dintre participanți nu au putut sau nu au dorit să numească partidul pe care l-ar vota.
Dacă analizăm dinamica din ultimele luni, observăm că ponderea indecișilor este în creștere de la începutul anului și atinge nivelul maxim chiar înainte de alegeri. În februarie aceasta era de 26,4%, în mai a urcat la 29,8%, iar la sfârșitul lunii iunie a ajuns la 33,9%.
Datele Barometrului Opiniei Publice din ultimii cinci ani confirmă tendința: un nivel ridicat al indeciziei este normă pentru alegătorii moldoveni. De exemplu, în ianuarie 2019, când țara se pregătea de alegerile parlamentare desfășurate după sistemul mixt, sociologii consemnau un record de 53,5% nehotărâți. Până la sfârșitul aceluiași an, însă, indicatorul scăzuse la 25,5%.
De ce se întâmplă asta?
Sociologul Alexandr Macuhin menționează: aceasta nu este o particularitate a Moldovei, ci o tendință caracteristică pentru multe țări, inclusiv europene. În opinia sa, procentul ridicat al indecișilor reflectă însăși criza procesului politic.
„Mulți alegători nu văd „candidatul lor” printre cei existenți. De exemplu, la noi nu există partide consecvent liberale (cu poziții economice) sau, să zicem, socialiste — deși „Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților” în Parlamentul European este a doua fracțiune ca număr. Denumiri de partide există, dar în spatele lor deseori stă orice altceva, în afară de ceea ce presupune însăși ideologia. De aceea, în Europa crește popularitatea partidelor carismatice, numite după numele conducătorului lor sau încă cumva abstract. Ele joacă în „catch-all” — încearcă să placă tuturor. Dar anume aceasta și îi respinge pe o parte dintre alegători”, a explicat Macuhin.
Doctor în științe politice, Angela Colațchi adaugă că fiecare partid are propriul său electorat stabil — oameni care vor vota pentru „ai lor” în orice condiții. Ceilalți aleg în funcție de situația de aici și acum, „plutesc” pe câmpul politic și își caută candidatul.
„De obicei aceasta este aproximativ o treime din alegători. Este un proces normal și firesc”, spune expertul.
Cum indecișii pot influența alegerile?
Potrivit Angelei Colațchi, alegătorii indeciși pot urma două scenarii de comportament.
Primul — votul de protest. Printre cei care ezită se regăsesc persoane nemulțumite de actuala guvernare, dar care nu exprimă deschis acest lucru. La urne, aceștia sunt predispuși să voteze pentru opoziție.
Al doilea scenariu — votul pentru liderul din sondaje. Dacă dezamăgirea față de putere nu este foarte puternică sau dacă alegătorul se interesează puțin de politică, în ultimul moment el tinde să aleagă partidul cu cel mai înalt rating.
Colațchi consideră că pentru Moldova este mai probabil anume al doilea scenariu. Conform ultimului sondaj iData din 8 septembrie, conduce „Blocul patriotic al socialiștilor, comuniștilor, inimii și viitorului Moldovei” — 36% printre cei care s-au decis. PAS — pe locul al doilea cu 34,7%. În sondajele precedente, dimpotrivă, înainte era PAS.
iData
Istoria indecișilor aduce aminte și de referendumul din 2024, privind includerea integrării europene în Constituție. Atunci, diferența dintre rezultatele sondajelor sociologice și votul final a fost semnificativă. Directorul iData, Mihai Bologan, explica situația prin trei factori, dintre care unul era tendința indecișilor de a vota „împotrivă”. Înainte de scrutin, aceștia reprezentau peste 20% din electorat. Mulți dintre ei evaluau negativ situația din țară. În rezultat, majoritatea au ales să voteze „împotrivă”.
Macuhin aduce exemplu și din Franța: „Acolo procentul enorm al indecișilor la început a întărit susținerea extremei drepte — nu doar „Adunării Naționale”, dar și a rasist-populiștilor deschiși din partidul „Reconquista”. Însă în rezultat „Reconquista” a obținut mai puțin de 1% și nu a trecut pragul. Acesta este exemplul deciziilor de moment: astăzi alegătorii votează pentru populiști strălucitori, iar peste câteva săptămâni îi uită”.
În Portugalia, de exemplu, ultradreapta s-a dovedit mai de succes. Partidul Chega („Destul!”) după alegerile din 2024 a cerut alegeri anticipate, le-a obținut și a devenit a doua forță politică a țării.
„Astăzi alegerile tot mai mult seamănă cu surfingul: ai prins valul — te-ai ridicat, nu l-ai prins — te-ai înecat”, rezumă expertul.
Cum pot fi convinși alegătorii indeciși
Pentru candidați, principala sarcină la alegeri este să mobilizeze propriul electorat stabil și să atragă alții noi. Și una dintre metode este să-i scoată din rândul celor care ezită.
„Alegătorul indecis iubește răspunsurile simple la întrebări complicate. De aceea, înainte de alegeri începe jocul „cine este cel mai mare populist”. Fără o doză de populism, a câștiga alegerile este imposibil”, spune Angela Colațchi.
Alexandr Macuhin menționează că cel mai ușor este să lucreze cu indecișii opoziția: „Din păcate — și întotdeauna spre păcatul alegătorilor înșiși — cu cât mai strălucitor este populismul, cu atât mai departe el este de economia reală și cu atât mai dureroase sunt apoi consecințele”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
