eje21.com.co

Letonia legalizează parteneriatele între persoane de același sex. Ce drepturi vor avea

Parlamentul leton – Seimas – a adoptat un proiect de lege privind parteneriatele între persoane de același sex, scrie Radio Svoboda. Noua lege vine să le permită, așadar, cuplurilor de același sex, să înființeze uniuni civile, oferindu-le recunoaștere juridică.

Portalul Delfi scrie că o serie de forțe politice încearcă de mai bine de 20 de ani să modifice legislația privind parteneriatele între persoane de același sex, dar parlamentul leton ar fi refuzat în mod repetat să facă acest lucru. De această dată, proiectul de lege ar fi fost adoptat datorită schimbării poziției „Uniunii Verzilor” și „Țăranilor”, care au convenit să o susțină în schimbul aderării la coaliția de guvernământ.

Anterior, Curtea Constituțională a Letonia a decis că articolul din constituție privind protecția familiei de către stat prevede și protecția cuplurilor de același sex, „dacă există legături personale strânse între parteneri, bazate pe înțelegere și respect.  În instanță, câteva zeci de cupluri, pe baza acestui verdict, și-au recunoscut de facto relația de familie. În același timp, proiectul de lege adoptat conține sintagma „parteneriatul nu este egal cu căsătoria”, care, după cum scrie Delfi, are scopul de a „calma susținătorii valorilor tradiționale”.

Pentru a intra într-un parteneriat, doi adulți de același sex vor trebui să se prezinte împreună la un notar. Un parteneriat oferă participanților săi un număr de drepturi similare cu cele ale soților. Partenerii, însă, nu vor putea adopta împreună copii.

Parteneriatele civile între persoane de același sex sunt practicate, de exemplu, în țări din Europa Centrală și de Est precum Ungaria și Republica Cehă. Estonia, vecina Letoniei, a devenit prima țară din regiune care a legalizat căsătoria între persoane de același sex. Legea în acest sens va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024.

***

Amintim că Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat România, în septembrie, curent, să recunoască și să protejeze din punct de vedere legal familiile homosexuale. Se întâmplă după ce Curtea a respins contestația Guvernului român în cazul Buhuceanu și alții vs statul român. CEDO a stabilit anterior că România a încălcat articolul 8 al Convenției care protejează dreptul la viața privată și de familie. Detalii – AICI.

Anterior, CtEDO le-a recomandat țărilor care face parte din Consiliul Europei, inclusiv Republica Moldova, să recunoască și își ajusteze legislația, astfel încât să instituie o formă legală de protecție a cuplurilor formate din persoane de același sex. Apărătorii comunității LGBT din țara noastră au salutat atunci decizia CtEDO. Astfel, de la începutul lunii martie 2023, trei cupluri au depus cerere de înregistrare la Agenția Servicii Publice din Moldova. Unul din cupluri, format din coordonatoare de program a Genderdoc-M Angelica Frolov și regizoarea Leo Zbanke au acționat statul în instanța de judecată pe baza refuzului. Pe 21 septembrie, Frolov a anunțat că cuplul a primit citația pentru ședința de judecată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Criza apei pe Nistru se agravează: Ucraina nu mai poate asigura debitul minim

Situația hidrologică a Nistrului s-a agravat, iar autoritățile ucrainene nu mai pot asigura debitul minim de apă menținut până acum, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților afectate din Ucraina, informează Ministerul Mediului. Anunțul a fost făcut de Ministerul Mediului al Republicii Moldova, marți, 29 septembrie, după o ședință extraordinară a Comisiei Nistrene.

Conform ministerului, în unele localități din Ucraina, aprovizionarea cu apă se face deja conform unui program, pe ore.

„Partea ucraineană ne-a informat despre imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților deja afectate. Debitul minim menținut până la moment nu mai poate fi asigurat, având în vedere că volumul natural de apă care intră în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk este de 27 m3/s în ultimele 2 săptămâni”, a menționat instituția.

Creșterea nivelului apei în lac și, implicit, majorarea deversărilor către Republica Moldova depind de precipitațiile din partea superioară a bazinului hidrografic al Nistrului.

Ministerul Mediului a precizat că autoritățile din Republica Moldova și Ucraina mențin dialogul pe acest subiect. Comisia Nistreană urmează să se întrunească din nou dacă vor apărea noi circumstanțe, pentru a analiza situația și eventualele soluții.

Care este situația pe Nistru

Potrivit Guvernului, nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk a coborât sub pragul critic de 111 metri, față de aproximativ 121,5 metri în condiții normale. La stația de captare de la Cosăuți, nivelul este de circa 2,16 metri, comparativ cu 2,67 metri în perioada în care debitul evacuat din lac era de 60 m³/s. În ultimele 24 de ore, la Cosăuți s-a înregistrat o scădere de aproximativ 23 de centimetri.

Maia Sandu a precizat că, din cauza nivelului scăzut al Nistrului, în câteva localități din Ucraina apa este deja furnizată după un program. Șefa statului a atras atenția și asupra situației de pe Prut, unde debitul evacuat a fost redus la 14 m³/s. Potrivit ei, mai sunt 72 de centimetri până la nivelul la care apa nu va mai putea fi evacuată prin sistemul hidrotehnic.

Pe 29 septembrie, președinta Maia Sandu a solicitat Guvernului, primăriilor și instituțiilor responsabile să pregătească stațiile de captare și să identifice surse alternative, pentru a preveni o criză de apă. Șefa statului a avertizat că seceta a dus la scăderi „dramatice” ale nivelului apei atât în Nistru, cât și în Prut. Potrivit ei, există riscul ca situația din această toamnă să se repete „an de an”, din cauza schimbărilor climatice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: