Lista PAS pentru parlamentare, scursă pe Telegram? Reacția partidului de guvernare

Un canal de Telegram a publicat pe 18 iulie o înregistrare audio în care Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), ar prezenta lista PAS pentru alegerile parlamentare din toamnă. Aceasta ar urma să fie deschisă de Grosu însuși și pe ea se vor regăsi și doi concurenți din Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA). Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, nu a confirmat și nici infirmat autenticitatea înregistrării care a fost scursă, menționând că lista electorală a formațiunii va fi prezentată la sfârșitul săptămânii. Iar Igor Grosu a comunicat ulterior că, într-adevăr, membrii ai Platformei DA au acceptat să concureze din partea PAS.

În înregistrarea audio, care durează 6 minute, Igor Grosu ar enumera numele candidaților și poziția lor pe lista PAS pentru următoarele alegeri parlamentare. Astfel, lista electorală a formațiunii ar urma să fie deschisă de Igor Grosu însuși. Al doilea candidat ar fi premierul Dorin Recean, care nu este membru de partid.

Printre primii 20 de candidați ar urma să se regăsească și o parte din personalitățile despre care liderul PAS a anunțat că vor candida din partea formațiunii sale la scrutin. Este vorba despre fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, luptătoare Anastasia Nichita, dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena mea”, Ludmila Adamciuc, antreprenoarea Maria Acbaș și rectorul UTM, Viorel Bostan.

În înregistrare liderul PAS mai menționează că pe pozițiile 42 și 47 de pe listă ar putea să se regăsească candidați din partea Platformei Demnitate și Adevăr. Numele concurenților însă nu este menționat, Grosu spunând că încă se așteaptă un răspuns în această privință de la formațiune.

NM a solicitat un comentariu de la purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, în legătură cu autenticitatea înregistrării scurse. Reprezentanta partidului de guvernământ nici nu confirmat, nici nu a infirmat veridicitatea acesteia, menționând că PAS își va prezenta oficial lista electorală duminică, 20 iulie.

La scurt timp după apariția înregistrării în spațiul public, liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, a anunțat că, într-adevăr, membri ai formațiunii sale vor candida la parlamentare pe lista PAS. „Într-o situație politică normală, chiar și având șanse minime de accedere în Parlament, ne-am fi lansat într-o luptă politică, dar nimeni din Platforma DA nu a dorit să-și asume riscul de a lua câteva procente în alegeri și anume aceste procente să nu fie suficiente pentru a avea o majoritate proeuropeană. Sperăm mult că gestul nostru va fi apreciat la timpul potrivit de toți cetățenii care-și doresc o Moldovă Europeană”, a spus politicianul.

Ulterior, într-un mesaj pe Facebook, și Igor Grosu a comunicat că a primit „răspuns pozitiv” din partea Platformei DA cu privire la candidarea membrilor săi la alegerile parlamentare pe lista PAS.

Precizăm că posibilitatea ca membri ai Platformei DA să candideze la parlamentare din partea PAS a fost confirmată în urmă cu două zile de Grosu.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate pe 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: