Андрей Мардарь / NewsMaker

VIDEO Rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale: datele Comisiei Electorale

Comisia Electorală Centrală (CEC) prezintă rezultatele scrutinului prezidențial din data de 3 noiembrie. În ajun, președinta Comisiei Angelica Caraman a precizat că instituția va face publice rezultatele finale ale turului II. NewsMaker transmite live declarațiile reprezentanților Comisiei Electorale Centrale. 

Actualizare: Deși s-a anunțat în ajun că vor fi prezentate rezultatele finale ale scrutinului din 3 noiembrie, președinta Comisiei Electorale Centrale Angelica Caraman a prezentat rezultatele preliminare ale turului II de scrutin prezidențial. Ea a anunțat că, până acum, instituția electorală a prelucrat 99,86% din totalul proceselor-verbale. Iar Maia Sandu a acumulat 55,41% din voturi, în timp ce Alexandr Stoianoglo – 44,59%.

Comisia Electorală Centrală a confirmat validitatea turului II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, raportând o participare de 54,31% din alegătorii incluși pe listele electorale, cu un total de 1 699 025 de voturi exprimate. Până la această oră, au fost procesate 99,86% din procesele-verbale, iar Maia Sandu a obținut 55,41% din voturi, în timp ce contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a acumulat 44,59%. CEC a înregistrat 225 de încălcări ale legislației electorale pe parcursul zilei de votare. În următoarele 48 de ore, Comisia va recepționa documentele și materialele electorale din fiecare circumscripție și are la dispoziție 5 zile pentru a întocmi un proces-verbal de totalizare a alegerilor. Procesul va fi prezentat Curții Constituționale. Detalii AICI.

Pe 3 noiembrie, în Republica Moldova, a avut loc turul II al alegerilor prezidențiale. În cursa electorală au concurat președinta Maia Sandu, care aspiră la un nou mandat din partea Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, și Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de Partidul Socialiștilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: