Ministrul Educației și Cercetării Anatolie Topală a susținut pe 15 iulie o conferință de presă. Oficialul a aunțat că Guvernul a alocat primii bani pentru renovarea sălilor de curs, a laboratoarelor și centrelor de cercetare – 290 mln de lei. Aceștia vor ajunge la 13 instituții de învățământ: 7 superior și 6 colegii pedagogice.
„Anunț public alocarea de către Guvern a 290 de mln lei pentru 13 instituții de învățământ, care vor derula 20 de proiecte. Aceste proiecte sunt pentru profesori, cercetători și studenți”, a declarat Topală. Oficialul a precizat că este vorba despre prima tranșă alocată, iar cea de-a doua va fi acordată la începutul anului viitor.
Cum vor fi împărțiți banii?
Dintre cele 13 instituții, 7 sunt de învățământ superior:
– Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (43,3 mln de lei);
– Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” (43,1 mln lei);
– Universitatea „B. P. Hasdeu” din Cahul (9,1 mln lei);
– Universitatea de Stat din Moldova (42 mln lei);
– Universitatea „Alecu Russo” din Bălți (40 mln lei);
– Academia de Studii Economice (12,6 mln lei);
– Universitatea Tehnică a Moldovei (43,2 mln lei).
„Suma totală de 233 mln lei urmează a fi utilizată pentru modernizarea și dotarea sălilor de studii, laboratoarelor, centrelor de cercetare și modernizarea programelor de studii”, a precizat Topală. Mai precis, urmează a fi renovate și dotate cu echipamente 52 de laboratoare și centre de cercetare, 67 de săli de curs și polifuncționale, etc. 18 centre didactice și de consiliere pentru studenți.
Colegiile care vor beneficia de finanțare
De asemenea, 6 colegii pedagogice vor fi finanțate:
– Colegiul „Mihai Eminescu” din Soroca (11 mln lei);
– Colegiul „Iulia Hasdeu” din Cahul (6,8 mln lei);
– Colegiul „Mihai Ciachir” din Comrat (7,7 mln lei);
– Colegiul „Alexei Mateevici” din Chișinău (16,2 mln lei);
– Colegiul „Vasile Lupu” din Orhei (4,3 mln lei);
– Colegiul Pedagogic „Ion Creangă” din Bălți (9,3 mln lei).
Guvernul alocă 23 mln lei pentru cercetare
Oficialul a precizat că alte 23 mln de lei vor fi alocate suplimentar pentru domeniul cercetării.
„Banii vor fi investiți în oameni, pentru a-i încuraja să facă cercetare la noi, acasă”, a precizat ministrul Educației.
Astfel, vor fi alocați:
5 mln lei pentru implementarea proiectelor câștigătoare în cadrul concursurilor pentru tinerii cercetători;
12 mln lei pentru proiectele pe probleme de interes stringent;
5 mln lei pentru proiecte în domeniul specializării inteligente;
1 mln lei pentru crearea oficiului Orizont-Europa (în sprijinul oamenilor de știință, pentru depunerea proiectelor)
Astfel, în total, sistemul de învățământ și cercetare va beneficia de 312 mln lei.
Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic.Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”
În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”
Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.
La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.
Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:
„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.
În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.
Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie
Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.
Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.
Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.
În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.
În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.
Amenințări și ingerințe rusești:
Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.
Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.
Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.
***
Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.
Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.
Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
