Locuri pentru bolnavii de COVID nu mai sunt? Ce ne-au comunicat în spitalele din Chișinău și din raioane

După ce numărul zilnic de îmbolnăviri de coronavirus în Moldova a depășit 1000 de cazuri, pe rețelele sociale a apărut o informație precum că în spitale nu mai sunt locuri pentru cei care s-au îmbolnăvit de COVID și că echipele ambulanțelor pur și simplu lasă acasă acești bolnavi. Deosebit de dificilă este situația în Chișinău, capitalei revenindu-i până la o jumătate dintre cazurile noi de contaminări. NM a contactat spitalele din raioane și din Chișinău și relatează, ce a constatat.

Raioanele

La Bălți, localitatea care se află pe locul doi după Chișinău în ce privește numărul de contaminări (239 de cazuri la 100 mii de locuitori), toate locurile din spitale prevăzute pentru pacienții cu coronavirus sunt ocupate. Serghei Rotari, directorul Spitalului raional din Bălți, a comunicat pentru NM că această instituție medicală este cea mai mare de la nordul țării și poate primi cei mai mulți bolnavi de COVID. Potrivit directorului, acum, la spitalul din Bălți sunt internați 190 de pacienți cu coronavirus, chiar dacă pentru bolnavii de COVID sunt 185 de paturi, inclusiv 10 paturi în secția reanimare, 25 – pentru copii și 10 – pentru femeile însărcinate.

„Unii bolnavi au fost plasați și izolați în secțiile de profil, ne-COVID, de exemplu, chirurgie, dacă persoana respectivă s-a depistat, în afară de coronavirus, și inflamația acută a apendicelui. În spital au rămas secții în care numărul pacienților este mic, noi le putem utiliza pentru a plasa pacienții cu COVID. Dacă acum vor aduce încă 20 de pacienți, noi îi vom interna”, a dat asigurări Serghei Rotari.

La Orhei, unde sunt 137 de persoane contaminate la 100 mii de locuitori, situația spitalului local nu este critică, potrivit informației administrației. Andrei Stratulat, directorul Spitalului raional Orhei, a comunicat că sunt 95 de paturi pentru pacienții cu coronavirus, două dintre care sunt în secția reanimare. În seara de 7 octombrie, erau ocupate 63 de paturi, inclusiv cele două din reanimare.

În raionul Căușeni, unde sunt 85 de cazuri de contaminare la 100 mii de locuitori, sunt 25 de paturi pentru bolnavii de coronavirus, inclusiv trei în secția reanimare și alte 13 locuri pentru cei care sunt suspectați de COVID. În ultimele zile, numărul bolnavilor variază de la 18 până la 23, de aceea în spital sunt șase locuri libere.

Ion Cebanu, purtătorul de cuvânt al Spitalului raional Căușeni, ne-a spus că spitalul are posibilitatea de a deschide o secție COVID suplimentară, dacă numărul bolnavilor va crește.

Cei de la Spitalul raional Cahul nu au putut să ne ofere informații despre numărul de paturi libere. Iar la spitalele din Comrat, Cahul, Taraclia, Rezina și Ștefan Vodă nu a răspuns nimeni la apelurile NM.

De notat că reprezentanții tuturor instituțiilor medicale cu care a discutat NM menționează că situația se schimbă practic la fiecare oră, deoarece medicii externează mereu pacienții care s-au însănătoșit și îi primesc pe alții noi.

Chișinău

Situația cea mai dificilă este la Chișinău: de la începutul epidemiei, în capitală s-au depistat 25,4 mii de cazuri de contaminare, ceea ce înseamnă peste 500 de cazuri la 100 mii de locuitori. În ultima săptămână, în Chișinău s-au înregistrat peste 400 de cazuri noi de coronavirus în fiecare zi. Din cauza creșterii numărului de îmbolnăviri, în unele spitale din capitală într-adevăr s-au terminat paturile libere.

locuri nu-s

În secția internare a Spitalului de boli infecțioase „T. Ciorbă” și la Spitalul „Sf. Arhanghel Mihail” au comunicat pentru NM că ei nu mai au locuri pentru pacienții noi cu coronavirus. La spitalul „Sf. Arhanghel Mihail” ne-au precizat că având 250 de paturi COVID, în seara de 7 octombrie în spital erau internați 253 de pacienți cu coronavirus.

Nici la Spitalul municipal nr. 1 nu au mai rămas locuri pentru pacienții cu COVID: sunt internați 182 de pacienți (șapte – în secția reanimare), chiar dacă în secțiile COVID erau 175 de paturi.

Potrivit afirmațiilor lui Ion Arteni, vicedirectorul spitalului, în zilele apropiate, la indicația Ministerului Sănătății, în această instituție medicală urmează să fie pregătite încă 100 de paturi pentru pacienții cu COVID, dar deocamdată, ei sunt impuși de situație să refuze internarea pacienților noi și ambulanțele sunt nevoite să-i ducă în alte spitale.

locuri aproape că nu-s

La Institutul de Medicină Urgentă ne-au comunicat că locuri pentru bolnavii de coronavirus aproape că nu au mai rămas: sunt ocupate majoritatea dintre cele 110 paturi, inclusiv 58 de la reanimare. Potrivit afirmațiilor lui Igor Curov, vicedirectorul spitalului, în curând, la IMU vor fi pregătite alte 20 de paturi destinate pacienților cu COVID. El a mai menționat că spitalul nu refuză internarea bolnavilor în stare gravă, dar au fost cazuri când pacienții în stare de gravitate medie erau repartizați în alte spitale.

Și la Spitalul Clinic Republican au menționat pentru NM că locuri pentru pacienții cu COVID aproape că nu au mai rămas. „În secția terapie intensivă sunt 52 de pacienți, în secțiile COVID – încă 115, iar acolo sunt 120 de paturi”, ne-a comunicat serviciul de presă al spitalului. Sursa citată ne-a precizat că pacienții la care testul repetat este negativ sunt transferați în alte spitale, în secțiile de profil ale SCR sau continuă tratamentul la domiciliu, pentru a elibera locuri pentru pacienții noi.

La Spitalul pentru copii „Em. Coțaga” au spus pentru NM că ei au 21 de locuri pentru pacienții cu coronavirus și că toate sunt ocupate. Vicedirectorul spitalului, Vitalie Tomoz a adăugat că ei așteaptă rezultatele analizelor de dimineață la COVID și dacă unele dintre ele vor fi negative, se vor elibera câteva paturi.

locuri mai sunt

La Spitalul municipal „Sfânta Treime” ne-au comunicat că ei continuă să primească toți pacienții cu COVID și nu refuză internarea, dar serviciul de presă al instituției nu a reușit să precizeze numărul exact al paturilor libere și cel al pacienților.

Și la Spitalul municipal de boli infecțioase pentru copii mai sunt locuri. Ludmila Bârca, directorul instituției medicale, ne-a spus că în spital sunt 100 de paturi pentru bolnavii de coronavirus. 60 dintre acestea sunt ocupate de pacienții care au fost diagnosticați ori sunt suspectați de coronavirus, trei persoane sunt în reanimare. Printre pacienții la care coronavirusul a fost deja confirmat, sunt 36 de copii și 13 maturi.

La Maternitatea nr. 2 și la Spitalul municipal pentru copii „V. Ignatenco” au refuzat să discute cu jurnalistul NM. La Spitalul de Stat și la Spitalul Ministerului Sănătății, unde la fel sunt deschise secții COVID, nu au răspuns la apelurile noastre.

Ce (nu) spune Ministerul Sănătății

Informația precum că în spitale nu mai sunt locuri pentru bolnavii de coronavirus a apărut pe rețelele sociale la începutul lunii octombrie. Despre aceasta a scris Ala Nemerenco, ex-ministru al sănătății: „Locuri în spitale nu mai sunt. Centrul COVID confirmă infecția și trimite pacienții acasă. Nu mai contează vârsta, bolile cronice – nimic. Acasă”.

La 2 octombrie, NM a expediat o solicitare în scris către Ministerul Sănătății, cu rugămintea de a ni se comunica despre situația privind locurile în spitale pentru bolnavii de coronavirus. Însă la momentul publicării acestui articol, nu a venit răspunsul la solicitare. Serviciul de presă al ministerului a comunicat că pregătește răspunsul.

Iar la 5 octombrie, Ministerul Sănătății a comunicat că până la sfârșitul săptămânii, în spitalele din capitală vor fi pregătite încă 300 de paturi pentru pacienții cu COVID.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Invalda INVL Group se pregătește să investească în noi bănci din Europa Centrală și de Est

Experiența transformării MAIB și Artea, accentul pus pe digitalizare și guvernanță corporativă, precum și identificarea băncilor cu potențial de creștere – Invalda INVL Group se pregătește pentru noi investiții în sectorul financiar din regiune.

Invalda INVL Group, grup specializat în administrarea activelor, cu o experiență de peste 30 de ani, în principal pe piețele din Europa Centrală și de Est, analizează noi oportunități de investiții în sectorul bancar regional. Strategia sa vizează instituții financiare cu evaluări atractive și potențial de transformare, în care investitorul să poată contribui nu doar cu capital, ci și la crearea de valoare adăugată.

Experiența acumulată în cadrul MAIB din Republica Moldova și Artea din Lituania reprezintă un punct de plecare important pentru această strategie. Printre factorii esențiali ai unei transformări de succes, reprezentanții Invalda evidențiază guvernanța corporativă solidă, echipa de profesioniști, orientarea către nevoile clienților și digitalizarea. În etapa inițială, noul fond va lua în considerare, cel mai probabil, achiziția unor participații minoritare, iar nivelul implicării în administrarea băncilor va depinde de mărimea participației și de particularitățile fiecărei instituții.

Băncile și alte instituții financiare fac parte de mult timp din portofoliul Invalda Group. De ce considerați că acesta este momentul potrivit pentru lansarea unui fond dedicat sectorului bancar din regiune?

Avem deja o experiență considerabilă în investițiile în instituții financiare, iar în prezent identificăm oportunități interesante pe piață. Evaluările băncilor din regiune diferă semnificativ: unele active sunt evaluate la prețuri ridicate, în timp ce, în alte cazuri, condițiile de intrare rămân atractive. Tocmai această combinație dintre experiența acumulată și oportunitățile actuale de pe piață a reprezentat unul dintre motivele pentru care am decis să înființăm un fond specializat în investiții în sectorul bancar.

Deși numele băncii nu a fost deocamdată dezvăluit, ne puteți explica logica investițională din spatele acestui proiect? Ce tip de bancă aveți în vedere și care sunt principalele criterii de selecție pentru o eventuală achiziție?

Nu este vorba neapărat despre o singură investiție, ci ar putea fi mai multe. Unul dintre criteriile noastre esențiale este evaluarea atractivă a băncii. În același timp, ne interesează în primul rând instituțiile financiare în care identificăm un potențial real de dezvoltare și transformare.

Pentru noi este important să înțelegem ce valoare adăugată putem crea în calitate de investitor, valorificând experiența, expertiza și implicarea noastră în dezvoltarea afacerii. Dacă o bancă funcționează deja aproape impecabil, iar posibilitățile de îmbunătățire semnificativă sunt limitate, un astfel de activ va fi, cel mai probabil, mai puțin atractiv pentru noi.

Cum va funcționa noul fond? Intenționați să achiziționați o participație minoritară, să obțineți o influență strategică, să participați la administrarea comună a băncii sau să vă implicați mai activ în transformarea acesteia?

Acest lucru va depinde de investiția concretă și de mărimea pachetului de acțiuni achiziționat. În etapa inițială, nu putem stabili cu exactitate ce participație vom deține la finalizarea unei tranzacții.

Nivelul de implicare al investitorului diferă în funcție de mărimea participației. Într-un caz, acesta se poate limita la accesul la rapoartele financiare publice și participarea la adunările generale anuale ale acționarilor. În altul, poate include posibilitatea de a propune sau numi reprezentanți în consiliul de supraveghere și de a participa mai activ la dezvoltarea băncii.

Totodată, trebuie să ținem cont de un alt aspect important: investițiile în sectorul bancar necesită, în toate țările, aprobarea autorităților de reglementare competente. Din acest motiv, astfel de tranzacții presupun, de regulă, un proces relativ îndelungat de obținere a autorizațiilor necesare.

Suntem un investitor activ, însă, în etapa inițială, cel mai probabil vom lua în considerare participații minoritare. Nivelul implicării noastre va depinde de mărimea pachetului de acțiuni achiziționat și de drepturile aferente acestuia.

Dacă vorbim, de exemplu, despre o participație redusă, posibilitățile de a influența administrarea băncii vor fi limitate. În cazul unei participații mai importante, apar oportunități de implicare mai activă în dezvoltarea instituției, inclusiv prin intermediul organelor sale de conducere.

În același timp, sectorul financiar este strict reglementat în toate țările europene. Există anumite praguri de deținere a capitalului, iar depășirea acestora necesită aprobarea autorității naționale de reglementare. În cadrul acestui proces, investitorul trebuie să explice și rolul pe care intenționează să îl aibă în administrarea băncii.

Prin urmare, cel mai probabil vom începe cu participații minoritare, iar forma ulterioară de implicare va depinde de specificul și evoluția fiecărei investiții.

Care sunt principalele lecții învățate din experiența administrării MAIB în Republica Moldova, care vă vor ajuta să achiziționați și să dezvoltați următoarea bancă din Europa Centrală și de Est?

Aș evidenția trei lecții esențiale.

Prima este orientarea către client. Este important să înțelegem de ce au cu adevărat nevoie clienții și să construim strategia de dezvoltare a băncii pornind de la aceste nevoi.

A doua și, probabil, cea mai importantă este echipa. Atunci când o bancă dispune de o conducere puternică și motivată, iar angajații înțeleg obiectivele afacerii și sunt pregătiți să se adapteze în beneficiul clienților, acest lucru generează, în cele din urmă, valoare și pentru acționari.

Al treilea element important este digitalizarea. Când am investit în MAIB, doar o mică parte dintre clienți utilizau serviciile de mobile banking și internet banking. Astăzi, acest indicator a crescut de aproximativ 15 ori, iar banca s-a transformat, în mare măsură, într-o companie digitală.

Acest aspect este deosebit de important în contextul concurenței cu băncile digitale de nouă generație, care nu sunt constrânse de sisteme IT învechite și care, de multe ori, pot dezvolta mai rapid servicii pentru clienți.

Prin urmare, investițiile în tehnologie și dezvoltarea canalelor digitale devin esențiale pentru orice instituție financiară. Putem dezbate dacă o bancă modernă este sau nu o companie IT, însă este evident că sectorul bancar evoluează tot mai mult în această direcție.

Cunoaștem experiența de succes a administrării MAIB în Republica Moldova și a Artea în Lituania. Dacă ar fi să comparați aceste două exemple, care au fost cele mai importante elemente ale transformării: digitalizarea, guvernanța corporativă, strategia de produs, experiența clienților sau creșterea eficienței operaționale?

Consider că toate aceste elemente funcționează doar împreună. Totuși, fără o guvernanță corporativă de calitate, este puțin probabil să poți obține rezultate durabile.

În diferite etape de dezvoltare, prioritățile se pot schimba. Într-o anumită perioadă, digitalizarea poate ocupa primul loc, în timp ce, într-o altă etapă, accentul poate cădea pe experiența clienților, strategia de produs sau eficiența operațională.

MAIB și Artea mai au însă o caracteristică importantă în comun: în niciunul dintre cele două cazuri nu deținem un pachet majoritar de control. Prin urmare, modelul de guvernanță bazat pe parteneriat joacă un rol esențial.

În cazul MAIB, partenerii noștri sunt Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Horizon Capital și un acționar local.

În cadrul Artea, suntem în prezent cel mai mare acționar, cu o participație de aproximativ 20%. Cu toate acestea, structura acționariatului presupune și aici colaborarea cu alți investitori puternici.

Printre acționari se numără BERD, dar și investitori lituanieni, inclusiv Tesonet, unul dintre cele mai de succes grupuri tehnologice din Lituania, aflat în spatele dezvoltării brandului global NordVPN.

Astăzi, MAIB este considerată unul dintre cele mai reușite exemple de transformare bancară din regiune. Ce decizii sau abordări implementate în Republica Moldova considerați că au avut cel mai mare succes și ar putea fi aplicate într-un nou proiect?

Aș evidenția două direcții principale: digitalizarea și transformarea culturii organizaționale.

În acest context, este important să menționăm contribuția fostului conducător al băncii, Giorgi Shagidze, în mandatul căruia MAIB a trecut printr-o transformare internă profundă.

Banca a renunțat la modelul de management rigid și ierarhic, adoptând o abordare mai flexibilă, bazată pe principiile Agile și pe activitatea unor echipe mici, autonome.

Acest lucru a permis luarea mai rapidă a deciziilor, adaptarea mai eficientă la nevoile clienților și, în ansamblu, accelerarea dezvoltării afacerii.

Din punctul meu de vedere, tocmai combinația dintre digitalizare și o cultură managerială mai modernă reprezintă unul dintre cele mai valoroase elemente ale experienței MAIB, care poate fi valorificat și în alte proiecte.

Ce intenționați să faceți diferit în cadrul noului proiect bancar, având în vedere experiența acumulată în Republica Moldova și Lituania?

Fiecare investiție este unică, astfel că nu ar fi corect să vorbim anticipat despre un anumit model de transformare.

Principiul nostru de bază rămâne neschimbat: dorim să investim în instituții financiare în care vedem un potențial real de îmbunătățire și de creare a valorii adăugate.

Dacă o bancă funcționează deja aproape impecabil, de regulă, și evaluarea sa reflectă acest lucru, iar posibilitățile de transformare sunt considerabil mai reduse.

În același timp, condițiile diferă de la o piață la alta, de la gradul de utilizare a serviciilor bancare până la comportamentul clienților și nivelul de maturitate al canalelor digitale.

Prin urmare, abordarea noastră va fi adaptată fiecărei țări și fiecărei bănci în parte. Vom putea discuta mai concret despre ceea ce vom face diferit după realizarea primei investiții a noului fond.

Ce rezultate v-ați dori să obțineți în următorii 3–5 ani de la achiziția unei bănci? Creșterea cotei de piață, îmbunătățirea profitabilității, realizarea unei transformări digitale de succes, consolidarea brandului sau pregătirea băncii pentru următoarea etapă de dezvoltare?

Toate aceste direcții sunt importante. Totuși, pentru noi, în calitate de administrator de investiții, principalul indicator rămâne creșterea valorii activului.

Obiectivul nostru este să dezvoltăm banca astfel încât investiția să genereze un randament corespunzător așteptărilor specifice investițiilor de tip private equity.

Un asemenea rezultat nu este obținut, de regulă, printr-o singură măsură, ci printr-un ansamblu de schimbări: dezvoltarea afacerii, creșterea eficienței, extinderea canalelor digitale, îmbunătățirea ofertei pentru clienți și consolidarea calității guvernanței.

În ceea ce privește estimările concrete ale randamentului, aș prefera să nu avansez cifre, întrucât astfel de declarații trebuie tratate cu multă prudență într-un sector financiar reglementat.

Este clar că fondul are ambiții mari și că dispuneți deja de experiență în acest domeniu. Ne puteți dezvălui câteva detalii despre regiunea vizată și, eventual, să ne spuneți care ar putea fi piețele potențiale?

În sens larg, ne referim la Europa Centrală și de Est.

Este o regiune pe care o cunoaștem foarte bine și la a cărei transformare am contribuit noi înșine de-a lungul multor ani.

În această perioadă, regiunea a cunoscut schimbări pozitive semnificative. Cu toate acestea, există în continuare un potențial considerabil de apropiere de nivelul de dezvoltare al Europei Occidentale.

Tocmai de aceea identificăm aici oportunități investiționale atractive. În această etapă însă, nu sunt încă pregătit să dezvălui țările concrete sau potențialele ținte de investiții.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: