Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat textul şi modelul buletinului de vot pentru turul al doilea de scrutin din 15 noiembrie 2020. Acesta va conține 2 patrulatere, având lungimea de 112 mm și lăţimea de 140 mm și se va tipări pe hârtie opacă (mată) de culoare gri afumat.
Totodată, Comisia a decis și majorarea tirajului buletinelor de vot pentru cel de-al doilea tur de scrutin prezidențial pentru secțiile de votare din străinătate. Astfel, tirajul buletinelor de vot care vor ajunge în cele 139 secții din afara țării va fi de 671 500, dintre care 583 100 – în limba română și 88 400 – în limba rusă.
Comisia Electorală Centrală informează că, în urma alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020, niciunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor. Astfel, conform prevederilor legale, a fost stabilită desfășurarea turului doi, ce va avea loc pe 15 noiembrie 2020.
Al doilea tur de scrutin se organizează pentru primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descreşterii numărului de voturi obţinute în primul tur, după cum urmează:
· Sandu Maia, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”;
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
