Instagram/Dorin Recean

Mai mulți bani de la stat pentru întreprinderile care au nevoie de sprijin. Plafonul minim – majorat de la 2 la 5 mln lei

Mai multe întreprinderi din Republica Moldova vor avea acces la sprijinul acordat de stat, iar plafonul minim al acestuia (ajutorul de minimis) va crește de la 2 la 5 milioane de lei, într-o perioadă de 3 ani. Se întâmplă după ce Guvernul a aprobat, pe 13 septembrie, la propunerea ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, modificarea Legii cu privire la ajutorul de stat. 

Astfel, cadrul normativ național din domeniul ajutorului de stat va fi ajustat conform normelor Uniunii Europene, aderarea la spațiul comunitar fiind una din cele 20 de acțiuni prioritare ale Guvernului, anunțate de prim-ministrul Dorin Recean.

Creșterea pragului minim va extinde lista de companii eligibile, astfel încât de programele de ajutor de stat vor putea beneficia inclusiv întreprinderile mici și mijlocii. Prin urmare, vor fi atrase investiții noi, va fi încurajată dezvoltarea afacerilor și facilitată inovarea în cadrul companiilor beneficiare.

„Companiile care vor primi ajutor de stat, conform pragului de minimis majorat, vor putea să investească în cercetare și dezvoltare, să-și modernizeze infrastructura, să îmbunătățească calitatea produselor sau să-și extindă prezența pe piață. Astfel, vor putea concura pe piața internă și se vor putea extinde pe piețele internaționale”, a menționat ministrul Economiei Dumitru Alaiba.

Ajutorul de minimis este o măsură de sprijin acordată per beneficiar, indiferent de forma acestuia şi de obiectivul urmărit, suma totală a căreia nu depășește într-o perioadă maximă de 3 ani cuantumul pragului de 5 000 000 lei. Valoarea totală a ajutorului de minimis acordat unei întreprinderi care prestează servicii de interes economic general nu depășește 10 000 000 lei pentru o perioadă de 3 ani, iar valoarea totală a ajutorului de minimis acordat unei întreprinderi care efectuează transport de mărfuri în contul terților sau contra cost nu va depăși pragul de 2 700 000 lei pe durata a 3 ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: