Mai mulți locuitori ai capitalei au organizat o acțiune de protest, astfel manifestând solidaritate cu femeile poloneze. Aceștia au baicotat decizia Curții Constituționale a Poloniei, care a interzis aproape complet avorturile. Participanții la flashmob au venit la consulatul polonez de la Chișinău cu afișe pe care scria: „Corpul meu, alegerea mea”.
Oamenii legii au intervenit în acțiunea de solidaritate care a avut loc pe 26 octombrie la consulatul polonez de la Chișinău, după ce protestatarii au scris cu cretă pe asfalt: „Solidaritate”, „Permiteți avortul”. Polițiștii le-au interzis participanților să scrie pe asfalt.
Amintim că în Polonia, dreptul la avort a fost suprimat aproape total, după ce joi 22 octombrie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională și întreruperea sarcinii în cazul unei malformații grave a fătului. Rămâne legal numai avortul în caz că viața femeii însărcinate este în pericol sau sarcina este urmarea unui viol sau incest.
Mai multe sute de demonstranţi au protestat la Varşovia în cursul nopţii de joi spre vineri faţă de această interdicţie.
Decizia este o schimbare majoră în Polonia, pentru că anulează „compromisul privind avortul” din Polonia, o lege din 1993 care nu a trecut prin mari schimbări în ultimii peste 20 de ani.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a publicat un demers adresat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în care îi cere implicarea pentru clarificarea situației privind interdicția pe care a primit-o cu privire la intrarea în România și în tot spațiul Schengen.
Ceban sugerează că această interdicție ar putea fi o măsură politică menită „să influențeze” climatul electoral din Republica Moldova.
Totodată, edilul a declarat că deși au trecut aproape două luni, nu ar fi primit nicio decizie oficială din partea autorităților din România, în pofida cererilor juridice transmise pentru a obține explicații.
„În acest context, având în vedere relațiile tradiționale de prietenie dintre Republica Moldova și România, dar și colaborarea politică recentă – asumată public – dintre echipa dumneavoastră și echipa Președintelui României, domnul Nicușor Dan, care a declarat deschis susținerea pentru campania electorală din 28 septembrie 2025, consider că aveți responsabilitatea morală și competența instituțională de a contribui la clarificarea acestei situații. În lipsa unor explicații concrete și a unor probe clare care să justifice această măsură drastică – motivată generic prin riscuri la adresa „securității naționale”, denotă în mod evident intenția de a influența climatul electoral din Republica Moldova”, se menționează în adresarea lui Ceban.
Președinția nu a comentat deocamdată adresarea edilului.
Amintim că Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie 2025, pentru o perioadă de cinci ani. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. Ceban califică decizia drept una politică.
Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. Ceban a respins public aceste acuzații.
Într-un interviu pentru NewsMaker, președinta Maia Sandu a respins acuzațiile lansate de primarul capitalei, Ion Ceban, care a afirmat că interdicția sa de intrare în spațiul Schengen ar fi rezultat dintr-o presupusă „înțelegere” prin care omologul său român, Nicușor Dan, „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat în campania prezidențială din România.
Referindu-se la motivele aplicării interdicției în privința lui Ion Ceban, Sandu a subliniat că „răspunsurile la aceste întrebări pot fi obținute și cerute doar de către persoanele care au fost incluse pe lista sancțiunilor”.
„Ce cred eu despre acest lucru este una, iar ceea ce se întâmplă formal și real este altceva. Guvernul nostru nu poate întreba niciun stat care emite astfel de sancțiuni și nici nu o va face, nu va întreba de ce și în ce scop. Doar respectivele state pot oferi răspunsuri în acest sens”, a menționat președința, precizând că nu s-a adresat autorităților române pe acest subiect.
