Maia Sandu, după ce Șor a fost condamnat la 15 ani de pușcărie: „Acest lucru a fost cerut de noi pentru a se face dreptate poporului”

Președinta Maia Sandu a salutat decizia Curții de Apel Chișinău care l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda Bancară”. Șefa statului a spus că au autoritățile „au cerut acest lucru pentru a face dreptate poporului”.

„Șor va sta 15 ani la pușcărie pentru furtul miliardului și averea lui va fi confiscată. Acest lucru a fost decis astăzi de Curtea de Apel. Acest lucru a fost cerut de noi pentru a se face dreptate poporului. Acest lucru a fost cerut de cetățeni – ca cei care fură să întoarcă banii, iar legea să fie pusă în capul mesei. Doar așa justiția își poate căpăta legitimitatea, prin decizii legale care pedepsesc hoții și fac dreptate”, a scris președinta pe pagina sa de Facebook.

Precizăm că, pe 13 aprilie, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat definitiv pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare. Totodată, instanța a decis să-i pună sechestru pe bunuri, în valoare de 5 miliarde de lei. Acestea vor fi confiscate în favoarea statului.

Amintim că Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.

La 15 august 2019, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, deputații l-au lipsit pe Ilan Șor de imunitate parlamentară.

Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Acesta s-ar afla în Israel.

În data de 26 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a anunțat sancțiuni față de 21 de persoane și entități cu legături în Republica Moldova. În lista de sancțiuni denumită „Global Magnitsky Act” pentru acte grave de corupție figurează Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin. Lista completă AICI.

Ulterior, pe 9 decembrie, Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc au fost incluși în lista sancțiunilor și de către Guvernul Marii Britanii. Potrivit deciziei autorităților de la Londra, toate bunurile deținute de Plahotniuc sau Șor în Marea Britanie sau în oricare dintre teritoriile de peste mări ale Regatului Unit, cum ar fi Insulele Virgine Britanice sau Insulele Cayman, vor fi înghețate. Cetățenilor britanici li se va interzice orice tranzacție economică cu oricare dintre persoanele sancționate, cărora li se va interzice de acum înainte intrarea în Regatul Unit.

Politică

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Mihaela Conovali
| 11 octombrie, 2025
15:02

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.