Maia Sandu – €25 mii, Klaus Iohannis – €3,32 milioane. Presa din România compară cheltuielile

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cheltuit aproximativ 25.000 de euro pentru cele 19 vizite în străinătate făcute anul trecut, ceea ce înseamnă puțin peste 1.300 de euro pentru fiecare deplasare externă. În același timp, deplasările externe făcute de Klaus Iohannis anul trecut – 21 la număr – au costat peste 3,32 de milioane de euro, adică aproape 160.000 de euro pentru fiecare vizită în străinătate, scrie presshub.

Administrația prezidențiale de la Chișinău precizează că a fost cheltuită mai puțin de jumătate din suma alocată în buget în 2022 cu acest scop.

Președinția Republicii Moldova a făcut public pe 10 ianuarie raportul privind deplasările de serviciu făcute în străinătate de Maia Sandu și de membrii delegaţiilor acesteia în anul 2022. Puțin peste 1.300 de euro pentru fiecare vizită externă

Pe parcursul anului trecut, Maia Sandu a făcut 19 deplasări externe, inclusiv în Statele Unite (de două ori) și în Japonia – a avut discursuri în plenara Parlamentului European şi la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite şi a participat la mai multe reuniuni internaţionale, conferinţe şi evenimente publice, unde a avut şi întrevederi bilaterale. De asemenea, Maia Sandu a făcut şi câteva vizite bilaterale, la invitaţia omologilor săi şi a altor oficiali de rang înalt din ţările gazdă, precizează Administrația prezidențială de la Chișinău.

Conform sursei citate, cheltuielile pentru vizitele externe din anul 2022 au fost de 514.403,43 de lei moldoveneşti (puţin peste 25.000 de euro), mai puţin de jumătate din suma de 1.052.700 de lei alocată în acest scop din bugetul Preşedinţiei pentru anul trecut. Asta înseamnă puțin peste 1.300 de euro pentru fiecare externă.

Pentru anul 2023, suma alocată pentru vizite în străinătate este de 700.000 de lei, echivalentul a aproximativ 35.000 de euro.

În anii anteriori, pentru deplasările de serviciu efectuate în străinătate, Administrația Președintelui Republicii Moldova a cheltuit următoarele sume:

2021 – 534.442,51 lei din 1.414.000 lei alocați;

2020 – 632.692 lei din 1.000.000 de lei alocați (fosta administrație);

2019 – 1.845.451,8 lei din 2.100.000 de lei alocați.

În România, preşedintele Klaus Iohannis a efectuat, în anul 2022, 21 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de peste 3,3 milioane de euro.

Mai exact, cheltuielile aferente pentru cele 21 de deplasări externe ale delegaţiilor oficiale conduse de șeful statului în anul 2022 însumează 16.604.678,40 lei.

Şeful statului a participat, pe 16 februarie, la Paris, la invitaţia omologului francez, Emmanuel Macron, la un dineu de lucru informal privind situaţia de securitate din Sahel. El a luat parte, pe 17 şi 18 februarie, la cel de-al VI-lea Summit Uniunea Europeană – Uniunea Africană, organizat la Bruxelles, iar pe 24 februarie – la reuniunea Extraordinară a Consiliului European (Bruxelles).

În martie, preşedintele Iohannis a fost prezent la reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO, organizată la Cartierul General al Alianţei Nord-Atlantice din Bruxelles (24 martie), şi la reuniunea Consiliului European, tot la Bruxelles (24-25 martie).

Pe 30 şi 31 mai, preşedintele Klaus Iohannis a participat la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care s-a desfăşurat la Bruxelles.

Pe 14 iunie, la Haga, a participat la reuniunea în format restrâns, în pregătirea Summitului NATO; pe 20 iunie, la Riga, în Letonia, la cea de-a şaptea ediţie a Summitului Iniţiativei celor Trei Mari (I3M) şi la cea de-a patra ediţie a Forumului de Afaceri I3M; pe 23 şi 24 iunie, la Bruxelles, la reuniunile liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, Consiliului European şi Summitului Euro în format extins; în perioada 28-30 iunie – la Summitul NATO de la Madrid.

În septembrie, şeful statului a participat la funeraliile de stat ale Reginei Elisabeta a II-a, care au avut loc la Londra. Pe 20 şi 21 septembrie, el a condus delegaţia României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), organizată la New York. Vizita preşedintelui Iohannis în Statele Unite ale Americii a inclus şi o deplasare la San Francisco pe 22 şi 23 septembrie.

În octombrie, preşedintele Iohannis a fost prezent la prima reuniune a Comunităţii Politice Europene şi la reuniunea informală a Consiliului European de la Praga (6-7 octombrie) şi la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles (20-21 octombrie).

Pe 7 şi 8 noiembrie, şeful statului a participat la Summitul implementării climatice de la Sharm El-Sheikh, iar pe 11-12 noiembrie – la Forumul pentru pace de la Paris. De asemenea, preşedintele Iohannis a efectuat o vizită oficială în Republica Letonia, la Riga, pe 23 noiembrie, urmată de o vizită oficială în Republica Lituania, la Vilnius, pe 24 noiembrie, şi de participarea pe 25 noiembrie, la Kaunas, la simpozionul internaţional „The Idea of Europe” şi la reuniunea şefilor de stat din Lituania, Letonia, Polonia şi România.

Şeful statului a efectuat pe 2 şi 3 decembrie o vizită de lucru la Atena, iar pe 6 decembrie a participat la summitul UE-Balcani de Vest de la Tirana. Pe 14 şi 15 decembrie a fost la Bruxelles, la summitul UE-ASEAN şi la reuniunea Consiliului European.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: