Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, interviu pentru presa ungară, despre aderarea la UE: „Blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană în propriul ritm și că blocarea parcursului european al țării nu ar ajuta Ucraina. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației maghiare Valasz Online.

Maia Sandu a spus că, în timpul recentei vizite la Budapesta, a discutat cu prim-ministrul Peter Magyar despre deschiderea ultimelor două clustere de negocieri pentru aderarea la UE, însă nu au fost menționate termene concrete. Totuși, lidera de la Chișinău speră că o decizie favorabilă va fi luată la ultima reuniune a Consiliului UE din acest an.

„Ne dorim să fie deschise ultimele două clustere, pentru care, potrivit Comisiei Europene, ambele țări sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Înțeleg că Ungaria discută cu guvernul ucrainean anumite chestiuni bilaterale și sperăm că, în următoarele luni, toate statele membre vor lua o decizie favorabilă pentru ambele țări. Susținem un proces bazat pe merite și nu solicităm scurtături”, a declarat președinta.

Întrebată dacă Republica Moldova ar trebui să accelereze procesul de integrare europeană separat de Ucraina, având în vedere dificultățile cu care se confruntă țara vecină din cauza războiului, Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu cer tratament preferențial și susțin avansarea în baza meritelor. Totodată, președinta a subliniat că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe propriile reforme.

„Încercăm să menținem Republica Moldova de partea corectă a istoriei și să o păstrăm democratică. De aceea, integrarea europeană este atât de importantă pentru noi. Suntem o țară mică și, totuși, numai în 2025, Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul nostru pentru a interveni în procesele noastre democratice. Am rezistat până acum, dar dacă nu vom demonstra progrese în procesul de integrare europeană, în pofida eforturilor depuse, Rusiei îi va fi mai ușor să-și promoveze narațiunile pe viitor. Vrem să ne păstrăm suveranitatea și democrația, dar vrem și să rămânem prieteni cu Ucraina. Totuși, dacă nu vom reuși să avansăm în procesul de integrare europeană și să ne consolidăm reziliența în fața Rusiei, situația va deveni riscantă”, a adăugat șefa statului.

Întrebată dacă Republica Moldova este pregătită să avanseze pe calea integrării europene „cu sau fără Ucraina”, Maia Sandu a spus: „Eu sunt responsabilă de progresul acestei țări. Și repet: blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în octombrie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

Ungaria a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei, invocând inclusiv problema drepturilor minorității maghiare din această țară. Blocajul a afectat și parcursul european al Republicii Moldova, ale cărei negocieri au fost asociate cu cele ale Ucrainei.

Maia Sandu a efectuat, în perioada 23-24 octombrie, o vizită la Budapesta cu ocazia comemorării a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956. În cadrul vizitei, a avut întrevederi cu președintele Ungariei, Andras Baka, și cu premierul Peter Magyar. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea bilaterală și extinderea Uniunii Europene.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Bașcan sau… deputat? Promo-LEX: trei candidați s-au înscris în ambele curse electorale din Găgăuzia

În mai puțin de două săptămâni, pe 15 noiembrie, alegătorii din UTA Găgăuzia vor fi chemați la urne pentru a-și alege reprezentanții în Adunarea Populară și bașcanul regiunii. Dacă în cazul alegerilor pentru funcția de bașcan sunt opt candidați înscriși în cursă, pentru Adunarea Populară sunt înregistrați 134 de candidați pentru 35 de mandate, după ce unul dintre candidați s-a retras din cursă. Pe 2 noiembrie, Promo-LEX a prezentat particularitățile alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, incluse într-un raport al asociației.

Potrivit asociației, cele mai multe candidaturi au fost înregistrate în circumscripția nr. 26 Chirsova – șapte, urmate de circumscripția nr. 30 Copceac – cu șase candidați. La polul opus se află circumscripția nr. 33 Chioselia Rusă – cu un singur candidat înregistrat. La fel, în alte patru circumscripții (nr. 10 Vulcănești, nr. 13 Beșalma, nr. 17 Cioc-Maidan și nr. 19 Joltai), pentru mandatul de deputat concurează câte două persoane. Fiecare circumscripție alege câte un deputat.

Din totalul de 134 de candidați pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, 23 sunt femei (17,2%), iar 111 sunt bărbați (82,8%).

Comparativ cu scrutinul din 2021, numărul candidaților a crescut de la 123 la 135, adică cu aproximativ 9,8%. Totodată, s-a schimbat structura candidaturilor. În 2021 au fost înregistrați 100 de candidați independenți și 23 de candidați desemnați de două formațiuni politice: Blocul electoral Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul Acasă Construim Europa (PACE). În 2026, numărul independenților a scăzut la 92, iar cel al candidaților desemnați de partide a crescut la 43. Aceștia reprezintă cinci formațiuni: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (23 de candidați), Partidul Popular Găgăuz (9 candidați), Partid politic Alianța „Moldovenii” (7 candidați), Partidul politic „Pentru Țară” (2 candidați) și Partidul Politic Mișcarea Alternativă Națională (2 candidați).

Trei dintre candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei candidează concomitent și pentru Adunarea Populară (în circumscripția nr. 9 Vulcănești, în circumscripția nr. 30 Copceac și în circumscripția nr. 3 Comrat). Este vorba de Cornel Dudnic, Oleg Garizan și Ivan Cîlcic. Potrivit asociației, deși candidatura pentru ambele funcții este permisă, câștigarea ambelor mandate de aceeași persoană ar genera necesitatea organizării unui nou scrutin, fie în circumscripția uninominală, fie în întreaga autonomie, în funcție de mandatul la care aceasta ar renunța.

Potrivit Asociației Promo-LEX, candidatul care s-a retras din cursa electorală este Artiom Sarî, care urma să candideze independent în circumscripția nr. 2 Comrat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: