Maia Sandu, la Forumul Mass-media din Chișinău: Democrația este supusă unui atac masiv la nivel global

Președinta Maia Sandu, care participă la Forumul Mass-media în data de 2 decembrie, a avut o intervenție în cadrul evenimentului. Șefa statului a vorbit despre utilizarea dezinformării pentru influențarea scrutinelor electorale, subliniind rolul jurnaliștilor în combaterea acestui fenomen nociv. Ea și-a exprimat, de asemenea, susținerea pentru angajații mass-media din Republica Moldova care fac jurnalism onest. 

Maia Sandu a remarcat în debutul discursului său că dezinformarea este folosită ca un instrument pentru a influența alegerile.

Suntem la finalul unui an în care jumătate din populația adultă a lumii a votat sau mai continuă să voteze, în cadrul unor alegeri desfășurate în contexte marcate de crize economice, inflație, războaie și, mai ales, transformarea semnificativă a modului în care oamenii se informează. În Republica Moldova, alegerile au fost marcate de un val de dezinformare fără precedent, menit să slăbească unitatea socială, să semene ură și neîncredere, să dezbine, să sperie, și, într-un final, să influențeze alegerea oamenilor. Dezinformarea și corupția electorală au fost două cele mai dăunătoare instrumente ale războiului hibrid purtat de Kremlin împotriva democrației noastre. Democrația este supusă unui atac masiv la nivel global”, a spus ea.

Șefa statului a declarat că, în prezent, presiunile asupra presei „nu au fost niciodată mai mari”. Potrivit ei, încrederea în media tradițională scade, în timp ce platformele digitale și influencerii domină audiențele. Ea a adăugat că inteligența artificială și tehnologiile sunt folosite ca să amplifice dezinformarea, iar algoritmii netransparenți permit persoanelor rău intenționate să își promoveze conținuturile false.

Jurnaliștii sunt nevoiți să echilibreze viteza cu acuratețea, să combată valuri de informații false și să caute mijloace prin care să atragă publicul tânăr și nu doar, într-o lume tot mai digitalizată. Pe fundalul acestor dificultăți fără precedent, presa din Moldova a răspuns cu exemple remarcabile de curaj și profesionalism. Anchetele și reportajele unor jurnaliști curajoși au expus în fața întregii lumi magnitudinea fenomenului de corupție electorală care s-a întâmplat la aceste alegeri. (…) Noi înțelegem rolul major al presei libere pentru păstrarea democrației și suntem dedicați creării unui mediu în care presaliberă să-și poată îndeplini acest rol. Fondul pentru subvenționarea mass-media este un exemplu”, a mai menționat ea.

Președinta Sandu a menționat că una dintre pricipalele ținte ale atacului dezinformării este integrarea europeană a Republicii Moldova. Astfel, șefa statului a îndemnat jurnaliști să continue eforturile de combatere a falsurilor care au drept scop denigrarea acestui deziderat.

Cei care vor să ne întoarcă din drum dispun de resurse uriașe, investesc resurse uriașe pentru ca să denigreze Uniunea Europeană și pentru ca să sperie cetățenii. Am văzut cât de mare a fost impactul dezinformării în contextul referendumului. Iar noi trebuie să rămânem uniți pentru a proteja adevărul și pentru ca să putem continua acest parcurs, consemnat acum și în Constituția Republicii Moldova. Fac un apel către redacții: investiți în jurnaliștii specializați în afaceri europene”, a adăugat aceasta.

Pe final, Maia Sandu a transmis comunității mass-media din Republica Moldova un mesaj de sprijin.

Lupta pentru democrație este mai grea ca niciodată, dar nu imposibilă. Cei care vor să ne întoarcă din drum folosesc toate mijloacele pentru a semăna neîncredere și divizare. Însă răspunsul nostru trebuie să fie ferm: adevărul, faptele și libertatea vor prevala. Voi, cei din mass-media, sunteți în prima linie a acestei lupte. Jurnalismul onest este scutul democrației și al valorilor noastre comune. Să facem un front comun în apărarea democrației, pentru că doar împreună putem răspunde provocărilor acestor vremuri. Aveți tot sprijinul meu în această misiune”, a conchis președinta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: