Președinta Maia Sandu, care participă la Forumul Mass-media în data de 2 decembrie, a avut o intervenție în cadrul evenimentului. Șefa statului a vorbit despre utilizarea dezinformării pentru influențarea scrutinelor electorale, subliniind rolul jurnaliștilor în combaterea acestui fenomen nociv. Ea și-a exprimat, de asemenea, susținerea pentru angajații mass-media din Republica Moldova care fac jurnalism onest.
Maia Sandu a remarcat în debutul discursului său că dezinformarea este folosită ca un instrument pentru a influența alegerile.
„Suntem la finalul unui an în care jumătate din populația adultă a lumii a votat sau mai continuă să voteze, în cadrul unor alegeri desfășurate în contexte marcate de crize economice, inflație, războaie și, mai ales, transformarea semnificativă a modului în care oamenii se informează. În Republica Moldova, alegerile au fost marcate de un val de dezinformare fără precedent, menit să slăbească unitatea socială, să semene ură și neîncredere, să dezbine, să sperie, și, într-un final, să influențeze alegerea oamenilor. Dezinformarea și corupția electorală au fost două cele mai dăunătoare instrumente ale războiului hibrid purtat de Kremlin împotriva democrației noastre. Democrația este supusă unui atac masiv la nivel global”, a spus ea.
Șefa statului a declarat că, în prezent, presiunile asupra presei „nu au fost niciodată mai mari”. Potrivit ei, încrederea în media tradițională scade, în timp ce platformele digitale și influencerii domină audiențele. Ea a adăugat că inteligența artificială și tehnologiile sunt folosite ca să amplifice dezinformarea, iar algoritmii netransparenți permit persoanelor rău intenționate să își promoveze conținuturile false.
„Jurnaliștii sunt nevoiți să echilibreze viteza cu acuratețea, să combată valuri de informații false și să caute mijloace prin care să atragă publicul tânăr și nu doar, într-o lume tot mai digitalizată. Pe fundalul acestor dificultăți fără precedent, presa din Moldova a răspuns cu exemple remarcabile de curaj și profesionalism. Anchetele și reportajele unor jurnaliști curajoși au expus în fața întregii lumi magnitudinea fenomenului de corupție electorală care s-a întâmplat la aceste alegeri. (…) Noi înțelegem rolul major al presei libere pentru păstrarea democrației și suntem dedicați creării unui mediu în care presaliberă să-și poată îndeplini acest rol. Fondul pentru subvenționarea mass-media este un exemplu”, a mai menționat ea.
Președinta Sandu a menționat că una dintre pricipalele ținte ale atacului dezinformării este integrarea europeană a Republicii Moldova. Astfel, șefa statului a îndemnat jurnaliști să continue eforturile de combatere a falsurilor care au drept scop denigrarea acestui deziderat.
„Cei care vor să ne întoarcă din drum dispun de resurse uriașe, investesc resurse uriașe pentru ca să denigreze Uniunea Europeană și pentru ca să sperie cetățenii. Am văzut cât de mare a fost impactul dezinformării în contextul referendumului. Iar noi trebuie să rămânem uniți pentru a proteja adevărul și pentru ca să putem continua acest parcurs, consemnat acum și în Constituția Republicii Moldova. Fac un apel către redacții: investiți în jurnaliștii specializați în afaceri europene”, a adăugat aceasta.
Pe final, Maia Sandu a transmis comunității mass-media din Republica Moldova un mesaj de sprijin.
„Lupta pentru democrație este mai grea ca niciodată, dar nu imposibilă. Cei care vor să ne întoarcă din drum folosesc toate mijloacele pentru a semăna neîncredere și divizare. Însă răspunsul nostru trebuie să fie ferm: adevărul, faptele și libertatea vor prevala. Voi, cei din mass-media, sunteți în prima linie a acestei lupte. Jurnalismul onest este scutul democrației și al valorilor noastre comune. Să facem un front comun în apărarea democrației, pentru că doar împreună putem răspunde provocărilor acestor vremuri. Aveți tot sprijinul meu în această misiune”, a conchis președinta.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine.NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.
Activitatea lui Balan în SIS
Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.
Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.
„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.
„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.
În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.
„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.
„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.
Plecarea în Belarus
Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.
„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.
În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.
Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.
„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.
Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.
Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”
Riscuri după eliberare
Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.
„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.
Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.
„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.
„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.
Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.
„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.
***
Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.
În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.
Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.
Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.
Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.
Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.
Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.
***
Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
