Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu nu va desemna alt candidat la funcția de premier și va aștepta data de 23 martie

Președinta Maia Sandu spune că nu va demara consultările cu fracțiunile parlamentare, pe motiv că acestea își schimbă foarte frecvent deciziile, inclusiv în ceea ce privește dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate. În cadrul ediției din 25 februarie a emisiunii „În Profunzime” de la ProTV, șefa statului a anunțat că va discuta cu reprezentanții societății civile, pe care îi respectă. Președintele mai spune că nu va desemna candidatul susținut de o „majoritate parlamentară coruptă” și că este gata să meargă la referendum pentru ca cetățenii să dea o notă acțiunilor sale, notează IPN.

Președinta Maia Sandu a explicat că așteaptă data de 23 martie, când se împlinesc  trei luni de la demisia Guvernului Chicu. Potrivit șefului statului, dacă timp de trei  luni de la demisia Guvernului, nu este învestit un alt Executiv, acest lucru ar putea servi drept temei pentru dizolvarea Parlamentului, conform unor interpretări anterioare ale Curții Constituționale.

„Dacă nu se poate rezolva problema anticipatelor în Parlament, există cealaltă opțiune – referendum. E adevărat, acest referendum ar prelungi procesul, totuși, nu va fi o amânare de  2 ani. În acești 2 ani doar s-ar perpetua corupția, sărăcia și disperarea”, a declarat Maia Sandu

Șefa statului spune că învestirea oricărui guvern cu mandat deplin în condițiile actualei legislaturi nu va face decât să prelungească actuala agonie politică.

„Strategia mea este să se ajungă la anticipate. Nu am de gând să accept un Guvern susținut de corupți, care ar continua să controleze instituțiile statului. Dacă ei nu sunt de acord cu anticipatele, mergem la referendum, și atunci poporul să decidă. Esența democrației asta este. Decizia oamenilor va fi obligatorie și pentru mine și pentru Parlament”, a declarat Maia Sandu.

Maia Sandu a mai spus că nu va iniția consultările cu fracțiunile parlamentare, deși hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie indică expres asupra necesității consultărilor.

„Această decizie a Curții ar fi perfectă în condiții de normalitate, noi acum încercăm să deoligarhizăm țara. Care este eficiența acestor consultări, în situația în care vedem o parte din partide complet inconsecvente? Eu voi discuta cu societatea civilă. În pofida acestei decizii a Curții, țara trebuie să meargă la anticipate. Eu nu încalc principiile democrației, eu doar vreau să creez condiții ca cetățenii să decidă”, a spus președintele țării, Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 23 februarie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul prin care Natalia Gavrilița a fost desemnată, repetat, la funcția de premier, în pofida faptului că majoritatea parlamentară a propus candidatura Marianei Durleșteanu. Magistrații Curții Constituționale au ajuns la concluzia că șefa statului trebuie să desfășoare noi consultări cu fracțiunile parlamentare.

Seara, președinta Maia Sandu a susținut un briefing de presă. Aceasta nu a precizat cum anume va acționa în continuare, însă a argumentat că „poporul va decide soarta țării la alegerile anticipate sau la un referendum”.

Pe 24 februarie, liderul Platformei DA Andrei Năstase a declarat că este gata să își asume guvernarea și a inițiat discuții cu liderii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în vederea găsirii unei soluții pentru ieșirea din criza politică. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a PAS a declarat că reprezentanții formațiunii vor merge la consultări.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: