Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu, pe primul loc. Rezultate preliminare după procesarea a 99,8% din procese verbale

Niciunul dintre candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova nu a câștigat alegerile prezidențiale din primul tur de scrutin. După procesarea a 99,81% dintre procesele verbale, Maia Sandu a obținut 36,1% dintre voturile alegătorilor, iar Igor Dodon – 32,66%.

Datele preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC) în regim online arată că liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a câștigat peste 486 de mii dintre voturile alegătorilor. Pentru candidatul Igor Dodon, care a fost susținut de Partidul Socialiștilor (PSRM), au votat aproape 440 de mii de alegători.

L-au susținut pe liderul formațiunii „Partidul Nostru” Renato Usatîi 16,91% dintre alegători (peste 227 de mii). Violeta Ivanov, candidata Partidului „ȘOR” a câștigat simpatia a 6,5% dintre alegători (peste 87 de mii).

Liderul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase a fost susținut de 3,26% din alegători (circa 43,8 mii), iar președintele Partidului Unității Naționale (PUN) Octavian Țîcu – de 2,01% (27 de mii). Pentru candidatul Partidului Liberal Democrat Tudor Deliu au votat 1,37% dintre alegători (circa 18,4 mii) iar pentru Dorin Chirtoacă, candidatul Blocului electoral „UNIREA” – 1,2% (16,1 mii).

În diaspora, au fost procesate 97,1% dintre procese verbale. Pe primul loc s-a clasat Maia Sandu, care a obținut peste 70% din voturi. Renato Usatîi a fost susținut de 17,34% dintre alegători, iar Igor Dodon pe locul trei – cu 3,65% dintre voturi. Președintele în exercițiu este urmat de Andrei Năstase, pentru care și-au dat votul 3,59% dintre cetățenii cu drept de vot care au participat la alegeri.

***

Prezența la vot a constituit 42,76%, adică circa 1,21 mln de alegători.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: