Niciunul dintre candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova nu a câștigat alegerile prezidențiale din primul tur de scrutin. După procesarea a 99,81% dintre procesele verbale, Maia Sandu a obținut 36,1% dintre voturile alegătorilor, iar Igor Dodon – 32,66%.
Datele preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC) în regim online arată că liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a câștigat peste 486 de mii dintre voturile alegătorilor. Pentru candidatul Igor Dodon, care a fost susținut de Partidul Socialiștilor (PSRM), au votat aproape 440 de mii de alegători.
L-au susținut pe liderul formațiunii „Partidul Nostru” Renato Usatîi 16,91% dintre alegători (peste 227 de mii). Violeta Ivanov, candidata Partidului „ȘOR” a câștigat simpatia a 6,5% dintre alegători (peste 87 de mii).
Liderul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase a fost susținut de 3,26% din alegători (circa 43,8 mii), iar președintele Partidului Unității Naționale (PUN) Octavian Țîcu – de 2,01% (27 de mii). Pentru candidatul Partidului Liberal Democrat Tudor Deliu au votat 1,37% dintre alegători (circa 18,4 mii) iar pentru Dorin Chirtoacă, candidatul Blocului electoral „UNIREA” – 1,2% (16,1 mii).
În diaspora, au fost procesate 97,1% dintre procese verbale. Pe primul loc s-a clasat Maia Sandu, care a obținut peste 70% din voturi. Renato Usatîi a fost susținut de 17,34% dintre alegători, iar Igor Dodon pe locul trei – cu 3,65% dintre voturi. Președintele în exercițiu este urmat de Andrei Năstase, pentru care și-au dat votul 3,59% dintre cetățenii cu drept de vot care au participat la alegeri.
***
Prezența la vot a constituit 42,76%, adică circa 1,21 mln de alegători.
Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.
Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.
„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.
Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.
„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.
Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.
Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.
Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.
Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.
